SERIA KILLER
Un accident mortal la sase zile În România, riscul de a muri în accidente de circulatie este de peste 14 ori mai mare decît în statele Uniunii Europene. Raportul Societãtii Academice din România (SAR), dat publicitãtii zilele trecute, aratã un lucru îngrijorãtor, si anume cã pe soselele României, unul din trei accidente este mortal. În comparatie cu Uniunea Europeanã, unde se înregistreazã un deces la 40 de evenimente rutiere cu victime, situatia de la noi este îngrijorãtoare. În clasamentul întocmit de SAR, România este urmatã de Rusia, cu o medie de un deces la sase accidente, si Ucraina, cu un raport de un deces la sapte evenimente rutiere. În partea cealaltã a clasamentului se regãsesc tãri ca Austria (un mort la 53 de accidente) si Germania (un deces la 63 de accidente). Cel mai bine stã Marea Britanie, unde se înregistreazã doar un deces la 93 de accidente rutiere cu victime.
În primul semestru al acestui an, în judetul Neamt au murit 30 de persoane în evenimente rutiere. De fapt, cele 63 de accidente grave de circulatie s-au soldat cu rãnirea a 37 de persoane rãnite grav si 30 de decese. Comparativ cu anul trecut, situatia s-a înrãutãtit, iar acest lucru este demonstrat de cifre. Astfel, în primele sase luni ale anului 2006, s-au înregistrat 48 de evenimente rutiere grave care au dus la decesul a 26 de persoane si rãnirea gravã a altor 28 de persoane. Conform statisticilor întocmite la nivelul Politiei Neamt, cele mai multe victime ale accidentelor provin din rîndul pietonilor, cauza fiind traversarea neregulamentarã a strãzii. Alte cauze sînt neatentia în conducere, viteza excesivã etc.
Politistii nemteni nu par a fi de acord cu statistica SAR, afirmînd cã raportul de un mort la trei accidente a fost calculat gresit. Si asta pentru cã în calcul nu au fost luate în considerare si accidentele usoare care s-au soldat cu persoane rãnite usor.
Drumuri la standarde înalte, un vis
Pe de altã parte, politistii cred cã principala cauzã a cresterii numãrului de evenimente rutiere o reprezintã infrastructura care lasã de dorit. „Se stie cã drumurile nationale din România sînt unele dintre cele mai periculoase din Europa. ÃŽn Neamt, majoritatea soselelelor sînt incluse în categoria drumuri nationale. Avem un singur drum european care tranziteazã judetul si nici un kilometru de autostradã. Drumurile proaste si numãrul tot mai mare de autovehicule duc automat la cresterea accidentelor rutiere“, ne-a declarat un ofiter nemtean care a dorit sã-si pãstreze anonimatul. ÃŽntr-adevãr, se poate spune cã numãrul autovehiculelor înmatriculate în judetul Neamt a crescut simtitor, în acest moment în evidentele Politiei Neamt existînd peste 75.000 de autovehicule.
ÃŽn raportul SAR se spune clar cã ceea ce ar trebui analizat este modul în care infrastructura de transport poate sã ofere transport în conditii de sigurantã. „De vinã nu este numai comportamentul iresponsabil al soferilor, cum se comenteazã adesea superficial, ci si existenta unor zone periculoase, traversarea satelor liniare sau oraselor fãrã a se lua mãsuri adecvate de reducere a riscurilor de accidente, ca si traficul local lent care se îngrãmãdeste pe drumul national în lipsa unei alternative“, se aratã în analiza fãcutã de SAR.
La capitoul infrastructurã se poate spune cã va mai curge multã apã pe Bistrita pînã cînd vom avea drumuri la nivel european. Ce-i drept, lucrurile încep sã se miste, investitiile în acest sector fãcîndu-si aparitia în ultimii ani.
Nu trebuie uitat, totusi, cã si inconstienta unor soferi contribuie din plin la aceste statistici negative. Se stie, iar controalele politistilor demonstreazã clar acest lucru, cã sînt foarte multi conducãtori auto care nu dau doi bani pe regulile de circulatie. A circula cu viteze de peste 100 de kilometri, pe sectoare unde limita este de 50 km/h, nu înseamnã decît inconstientã. Iar aceste lucruri se întîmplã în localitãti unde circulatia este aglomeratã. Chiar dacã Politia Neamt are în dotare un numãr destul de mare de aparate radar, acestea nu pot acoperi toate traseele. Zilnic, soselele importante ale judetului sau cele care tranziteazã judetul, respectiv E 85, sînt monitorizate de aparatele radar. Si, cu toate acestea, evenimente rutiere se înregistreazã în continuare. Si nu din cauza infrastructurii, ci a nerespectãrii regulilor de circulatie.
|