Dictionar „de ĂŽnjurĂŁturi“ ĂŽn librĂŁrii

• un dictionar ilustrat al Limbii Române, plin de cuvinte si expresii vulgare, se vinde foarte bine pe piata nemteanĂŁ • a fost achizitionat chiar si de cĂŁtre profesori, din bani de la Guvern, dar utilitatea sa ĂŽn scop didactic este discutabilĂŁ • ĂŽn aceastĂŁ lucrare se explicĂŁ inclusiv expresiile gen „gĂŁozar“ sau „pĂŁsĂŁricĂŁ“, atĂŽt de dragi presedintelui BĂŁsescu • si multe altele, la fel de... plastice •

Dictionarul Explicativ Ilustrat (DEXI) al Limbii Române, scos de editurile ARC si GUNIVAS s-a vĂŽndut „ca pĂŽinea caldĂŁ“, fiind achizitionat chiar si de cĂŁtre unele cadre didactice din cei 100 de euro primiti de la Guvern. Nimic neobisnuit pĂŽnĂŁ aici, ĂŽnsĂŁ lucrarea, care costĂŁ nu mai putin de 950.000 de lei vechi, seamĂŁnĂŁ mai degrabĂŁ cu un dictionar de ĂŽnjurĂŁturi si alte expresii triviale. Din paginile sale nu lipsesc formulĂŁri de tipul „Ce p..a mea?“, „Îmi bag p..a!“, „A sta cu p...a ĂŽn mĂŽnĂŁ“, „Du-te-n p..a mea“. Nu au fost trecute cu vederea nici organele genitale femeiesti, autorii tinĂŽnd sĂŁ ne lumineze asupra sensului expresiilor de genul „A da ĂŽn p...a mĂŁ-sii“, „Du-te-n p…a mĂŁ-tii!“. Toate expresiile sĂŽnt explicate cu lux de amĂŁnunte, ca nu cumva sĂŁ rĂŁmĂŽnĂŁ vreun dubiu, trimiterile la origini, de exemplu, fiind considerate de autori echivalente cu expresii mai „soft“, de genul „du-te dracului! dispari!“. Se poate gĂŁsi si sensul cuvintelor „gĂŁozar“ si „pĂŁsĂŁricĂŁ“, atĂŽt de dragi presedintelui BĂŁsescu. „GĂŁozar“ ĂŽnseamnĂŁ „homosexual“ sau „om de nimic, ticĂŁlos“, ĂŽn timp ce pentru „pĂŁsĂŁricĂŁ“, printre alti termeni echivalenti este prezentat si cel de „organ genital femeiesc sau, mai rar, bĂŁrbĂŁtesc (la copii)“. Dar, lucrarea a avut atĂŽt de mare succes, ĂŽncĂŽt s-a epuizat ĂŽn foarte scurt timp de pe rafturi. ÎnsĂŁ, librarii au spus cĂŁ, ĂŽn urmĂŁtoarele zile, vor primi stocuri noi. „DEXI lipseste deocamdatĂŁ, dar vom primi marfĂŁ ĂŽn curĂŽnd, probabil chiar ĂŽn cursul acestei sĂŁptĂŁmĂŽni. Cartea s-a bucurat de succes, desi costĂŁ destul de mult, 95 de lei“, a declarat o vĂŽnzĂŁtoarea de la LibrĂŁria „Cezar Petrescu“ din Roman.

„Lucrarea nu poate fi folositĂŁ decĂŽt pentru uzul lingvistilor“

DEXI al Limbii Române, elaborat de specialistii de la Institutul „A. Philippide“ si ai UniversitatĂŁtii „Al. I Cuza“ din Iasi, a apĂŁrut ĂŽn rafturile librĂŁriilor, de putinĂŁ vreme, dar este, deja, motiv de discutii contradictorii rĂŽndul profesorilor. Acestia considerĂŁ cĂŁ o astfel de lucrare nu ar fi trebuit sĂŁ ajungĂŁ ĂŽn circuitul public, mai ales cĂŁ oricum nu poate fi utilizatĂŁ ĂŽn scop didactic. Alexandru Cramer, profesor de limba românĂŁ la Colegiul Tehnic „Petru Poni“ din Roman, este de pĂŁrere cĂŁ, desi expresiile fĂŁrĂŁ perdea fac parte din limba românĂŁ si se pomeneste despre ele ĂŽn cursul orelor, nu se poate chiar vorbi asa ĂŽn fata minorilor. „Nu am cumpĂŁrat acest dictionar si nici nu-i vĂŁd utilitatea. Lucrarea nu poate fi folositĂŁ decĂŽt pentru uzul lingvistilor, sub nici o formĂŁ ĂŽn scop didactic. Ar fi trebuit sĂŁ fie editatĂŁ ĂŽntr-un numĂŁr limitat de exemplare, care sĂŁ circule doar ĂŽntre specialisti, nu sĂŁ fie disponibilĂŁ marelui public. Amintiti-vĂŁ de contestata „Poveste a povesilor“ a lui Ion CreangĂŁ, a cĂŁrei editare s-a oprit din aceleasi motive. PĂŁrerea mea este cĂŁ avem de-a face doar cu o chestiune comercialĂŁ, o ĂŽncercare de crestere a vĂŽnzĂŁrilor prin publicarea de cuvinte si expresii triviale. Este adevĂŁrat cĂŁ la orele de limba românĂŁ se aminteste de expresiile vulgare, dar indiferent cum ar fi, nu poti sĂŁ vorbesti chiar asa, cu «obiectul» pe masĂŁ“, a declarat Alexandru Cramer. Alti profesori au cumpĂŁrat, ĂŽnsĂŁ, respectiva carte din banii de la Guvern pentru a o folosi, bineĂŽnteles, ĂŽn scop didactic, dar, din motive lesne de ĂŽnteles, nu au vrut sĂŁ-si decline identitatea. Cert este cĂŁ au cheltuit banii mai mult degeaba, pentru cĂŁ este greu de crezut cĂŁ vor putea preda din ea la clase, ori la meditatiile fĂŁcute ĂŽn particular.
DEXI are 113.893 cuvinte-titlu, 101.805 articole redactate, 12.088 de semnalĂŁri, 191.384 de sensuri, 154.648 constructii fixe, 168.679 etimologii, 496 de surse 53.734 de citate, 2.280 de pagini, cu 2.085 de imagini alb-negru si opt planse color.