Solutii pentru eliminarea gheturilor de pe Valea Bistritei
• Valerian Ciaglic, hidrolog timp de 40 de ani, sustine cã stie cum se poate scãpa de formarea ghetarilor pe cursul Bistritei • pietreanul precizeazã cã dirijarea prin subteran a unei pãrti din apa Bistritei, care s-ar încãlzi cu cîteva grade Celsius, este solutia unicã de împiedicare a formãrii ghetarilor • Simona TÃRNÃ
Problema disparitiei ghetarilor pe cursul Bistritei pare a fi solutionatã de cãtre Valerian Ciaglic, pietreanul care sustine cã, investind o sumã care nu ar dezechilibra, ori afecta pentru multã vreme bugetele unor ministere, s-ar spulbera pentru totdeauna temerile muntenilor. Valerian Ciaglic a fost timp îndelungat sef al Statiei Hidrologice Piatra Neamt, fapt care l-a obligat sã urmãreascã îndeaproape fenomenele care se produceau în reteaua hidrologicã subordonatã si, implicit, si zãporul imens care se produce în unele ierni pe rîul Bistrita amonte de Lacul Izvoru Muntelui. ÃŽn ultimul timp, specialisti ai mai multor ministere au venit pe Valea Muntelui si au analizat în fel si chip zãporul, considerat fenomen unic în Europa si poate si în lume. Dupã mai multe întruniri, ei au ajuns la concluzia cã rezolvarea problemei, adicã împiedicarea ghetarilor sã mai producã pagube cetãtenilor, inundîndu-le beciurile si gospodãriile, sau, asa cum s-a mai întîmplat, luarea de vieti omenesti, este amenajarea cursului în zonele considerate de risc. Valerian Ciaglic, care a primit în decursul anilor mai multe premii nationale pe baza propriilor studii de hidrologie si hidrotehnicã, sustine cã nu aceasta este rezolvarea. „Consider cã existã douã posibilitãti care sã ducã la împiedicarea aparitiei si, în consecintã, la dezvoltarea zãporului pe cursul Bistritei. Precizez cã asta presupune schimbarea procedurii de abordare a fenomenului. ÃŽnainte, însã, de a descrie cele douã posibilitãti, consider necesare cîteva precizãri. Personal cred cã toate studiile întocmite pînã în prezent conduc la aceeasi concluzie. Zãporul respectiv este efectul conjugat (cumulat) al aparitiei si dezvoltãrii simultane a douã fenomene de înghet: curgerile de nãboi, pe rîul Bistrita, si a podului de gheatã de pe lac. Podul împiedicã pãtrunderea nãboiului în chiuveta lacustrã. ÃŽn cazul cînd unul dintre cele douã fenomene de înghet amintite lipseste, acumularea nãboiului nu mai are loc si, ca urmare, nu se mai produce zãporul. ÃŽn cazul iernilor «blînde», cu temperaturi minime de micã valoare, cînd curgerile de nãboi lipsesc sau sînt foarte slabe si cu frecventã micã, fenomenul nu se produce. ÃŽn toate studiile pe care le-am consultat, cercetãtorii care le-au întocmit au acordat atentie, aproape exclusiv, fenomenului ca atare, respectiv zãporului, si au omis aproape cu desãvîrsire cauzele care participã la formarea lui. Spre deosebire de studiile amintite, eu propun înlãturarea celor douã cauze: podul de gheatã de pe lac si curgerile de nãboi de pe rîu. Odatã realizat acest deziderat, efectul, deci zãporul respectiv, nu ar mai avea loc“, a declarat Valerian Ciaglic.
Propunerile pietreanului vor fi puse în dezbatere
Fostul sef al Statiei Hidrologice Piatra Neamt va prezenta, la începutul sãptãmînii viitoare, reprezentantilor Ministerului Mediului si nu numai, propunerile sale privind combaterea zãporului: „Prima posibilitate, brevetatã deja, este folositã la împiedicarea formãrii podului de gheatã în porturi. Ea constã în formarea unor valuri cu ajutorul unor generatoare, valurile create sparg podul de gheatã fragmentîndu-l în sloiuri mari si în acelasi timp antreneazã apa caldã de la fund spre suprafatã, fapt care conduce la topirea sloiurilor.
ÃŽn cazul nostru nu se pune problema utilizãrii generatoarelor, spargerea podului de gheatã fãcîndu-se la anumite intervale de timp cu ajutorul unei mici ambarcatiuni, imediat ce fenomenul apare, chiar dacã pe rîu nu se produc scurgeri de nãboi. A doua posibilitate se referã la împiedicarea formãrii nãboiului, mai precis a ghetii de fund, care se ridicã la suprafatã si produce scurgerile masive de nãboi (zai). Si aceastã metodã este brevetatã, dar de «Mama naturã». Toti cei care au studiat fenomenele de înghet pe rîuri, au constatat cã si în faza maximã de înghet, pe unele cursuri existã zone mai mici sau mai mari în care fenomenele de înghet sînt foarte slabe sau lipsesc cu desãvîrsire. Cauza o constituie o alimentare subteranã mai slabã sau mai puternicã. Asemenea situatii se întîlnesc si pe rîul Bistrita, dar de mai micã amploare. Pe rîul Bistricioara, însã, fenomenul este foarte puternic, motiv pentru care a fost studiat“, a mai declarat Valerian Ciaglic. Tinînd cont de aceste argumente, pietreanul sustine cã dacã s-ar directiona o parte din debitul Bistritei prin subteran, apa care ar face ruta ocolitoare s-ar încãlzi cu cîteva grade Celsius fatã de cea din cursul propriu-zis, iar la revenirea în albia majorã, prin amestecare cu apa rece de munte (care are putin peste zero grade Celsius), s-ar ajunge la un echilibru termic care sigur ar fi de 3-4 grade Celsius, ceea ce nu ar mai permite înghetul. Asta înseamnã cã în loc de îndiguirile propuse de autoritãti trebuie sã se identifice zonele în care poate fi sãpat canalul de directionare partialã a debitului. Zona trebuie sã fie aleasã astfel încît fundul albiei sã fie format din prundis si nu din stîncã, pentru cã este mai greu de strãpuns, sã fie în locurile considerate de risc maxim la ruperea de ghetari si sã se stabileascã si adîncimea la care trebuie sã aibã loc scurgerea paralelã, astfel încît apa sã se poatã încãlzi pînã spre opt, nouã grade Celsius, pentru ca la amestecarea ei cu cea rece sã nu mai permitã formarea nãboiului la fund, ori a ghetarilor la suprafatã. Acest lucru se întîmplã în momentul de fatã cu pîrîul Valea Seacã, care este cu alimentare subteranã.
|
Autentificare
