Cersetor pentru mamĂŁ

• o femeie care nu vede, nu aude si nu vorbeste ĂŽsi duce viata ĂŽntr-un bordei din Cotu Vames • fiul sĂŁu cerseste pentru ca sĂŁ ĂŽi poatĂŁ da ceva de mĂŽncare • culmea este cĂŁ bĂŁtrĂŽna ar beneficia de pensie de handicap, dar nu are acte de identitate • primĂŁria spune cĂŁ a ajutat-o, dar nici rudele nu prea s-au „omorĂŽt cu firea“ •

O cĂŁsutĂŁ de cĂŽtiva metri pĂŁtrati, o sobitĂŁ cu plitĂŁ, miros de fum, un cĂŽine costeliv dar „rĂŁu de gurĂŁ“, cĂŽteva toale, geamuri sparte sau ĂŽnghetate si o vedere de ansamblu pe care sĂŁrĂŁcia si-a pus stampila de „aprobat“ reprezintĂŁ imaginea unor cetĂŁteni europeni din comuna Horia, sat Cotu Vames. O dramĂŁ greu de imaginat, ĂŽntr-un secol XXI lovit oricum si el de criza financiarĂŁ, se consumĂŁ ĂŽn chichineata OlgĂŁi Ursu, de pe strada Vasile Lupu. Femeia, ĂŽn vĂŽrstĂŁ de 60 de ani, poate reprezenta caz de studiu pentru multi medici, din cauza bolilor de care suferĂŁ, maladii ce au tintuit-o, de ani buni, la pat. Culmea este cĂŁ tot sĂŁrĂŁcia, diluatĂŁ cu putinĂŁ nepĂŁsare, poate, au fĂŁcut-o sĂŁ piardĂŁ si putinii bani pe care ĂŽi primea ca pensie de handicap. Este ĂŽngrijitĂŁ de fiul ĂŽn vĂŽrstĂŁ de 26 de ani, care stĂŁ pe acasĂŁ prea putin timp, din cauzĂŁ cĂŁ trebuie sĂŁ cerseascĂŁ pentru a o putea ĂŽntretine. Durerea este mutĂŁ, femeia neputĂŽnd sĂŁ vorbeascĂŁ aproape deloc, mai ales cĂŁ nici nu aude. Cataracta si glaucomul au fĂŁcut-o sĂŁ nu vadĂŁ. Singurul lucru pe care ĂŽl mai poate face, cu greu, este sĂŁ pipĂŁie ĂŽn jur. La ora documentĂŁrii noastre, am gĂŁsit-o ĂŽntinsĂŁ pe patul din singura ĂŽncĂŁpere cu sobitĂŁ, ĂŽnvelitĂŁ cu plapuma, pĂŽnĂŁ la ochi, si cu o cĂŁciulĂŁ ĂŽn cap. Fiul sĂŁu se chinuia sĂŁ facĂŁ focul, din putinele lemne luate din „rezerva“ familiei, de lĂŽngĂŁ un gard. Femeia, care nici mĂŁcar nu a ĂŽnteles cine o viziteazĂŁ si de ce, avea doar un rest de „eugenie“ la cap, pe pervaz si niscaiva lapte ĂŽntr-un fund de sticlĂŁ. Imaginea casei aratĂŁ fĂŁrĂŁ dubii o boalĂŁ grea a societĂŁtii si mai ales a unora dintre indivizi - sĂŁrĂŁcia. Pe nerĂŁsuflate, Florin Dobocan ĂŽsi spune povestea tristĂŁ. „Mama este bolnavĂŁ grav, nu stiu cĂŽt o va mai duce. Nu aude, nu mai vede si, ĂŽn afarĂŁ de asta, are si alte boli, cam la toate organele. A pierdut si pensia de handicap, singurul venit stabil, din cauzĂŁ cĂŁ nu si-a putut revizui dosarul, cĂŁ am pierdut actele. Zace aici, ĂŽn pat, de ani de zile, dar mĂŁcar este mai bine, cĂŁ a stat si ĂŽntr-o ĂŽncĂŁpere neĂŽncĂŁlzitĂŁ. Nu avem curent, nu avem ce mĂŽnca, practic, nu mai avem nimic. TrĂŁim si noi... asa... Eu plec de dimineatĂŁ la cersit, ĂŽn oras, ca sĂŁ putem mĂŁcar sĂŁ ne alimentĂŁm cĂŽt de cĂŽt. Fac de la 40.000 pĂŽnĂŁ la 200.000 de lei pe zi, ĂŽn functie de milostenia oamenilor. Îmi pun un carton scris cu problemele mele ĂŽn fatĂŁ si astept sĂŁ vĂŁd dacĂŁ ĂŽmi dĂŁ cineva ceva. Spun cĂŁ cersesc pentru mama, dar nu stiu cĂŽt de multĂŁ lume mĂŁ crede. Am avut ajutor de la primĂŁrie, dar nu ne descurcĂŁm cu actele ĂŽn nici un chip. Dintre rude, cine sĂŁ ne ajute, cĂŁ si ei se descurcĂŁ la fel... Mai am o sorĂŁ vitregĂŁ, care stĂŁ ĂŽn Bucuresti, numai cĂŁ nu mai stiu nimic de ea“, afirmĂŁ Florin Dobocan.
CĂŽt timp acesta stĂŁ cu mĂŽna ĂŽntinsĂŁ pe lĂŽngĂŁ bisericile din oras, pe mama sa o mai viziteazĂŁ din imediata vecinĂŁtate, sĂŁ vadĂŁ dacĂŁ mai trĂŁieste, un frate, Constantin Ursu. Si acesta se plĂŽnge de greutĂŁti, cu fiecare prilej de discutie. „Uitati-vĂŁ cum poate trĂŁi sora mea! Ar fi avut dreptul de bani de la stat, pentru cĂŁ, la un moment dat, a fost ĂŽncadratĂŁ cu grad de handicap. A luat o vreme pensie, circa douĂŁ milioane lunar, dar nu a putut sĂŁ ĂŽsi facĂŁ din nou actele, pentru cĂŁ si-a pierdut si buletinul. Practic, pentru stat, ea nu mai existĂŁ. Vai de capul nostru“, se lamenteazĂŁ bĂŁrbatul. AutoritĂŁtile din comuna Horia cunosc ĂŽn amĂŁnunt situatia OlgĂŁi Ursu. S-au fĂŁcut anchete sociale la fata locului, dupĂŁ cum afirmĂŁ primarul Vasile Baciu si le-au fost date ajutoare sociale. „Noi am vrut si vrem sĂŁ ĂŽi ajutĂŁm. Stim cĂŁ femeia ar putea beneficia de pensie de handicap, dar nu are nici mĂŁcar acte de identitate. În plus, cine sĂŁ «umble» pentru ea? Le-am fĂŁcut formalitĂŁtile pentru scoaterea unui nou buletin, numai cĂŁ nu s-au mai ĂŽngrijit de ceea ce trebuiau sĂŁ facĂŁ. SĂŽnt un caz social, o familie cu probleme pe care PrimĂŁria Horia a sprijinit-o, inclusiv prin alocarea de lemne de foc. Au avut si ajutor social, dar cine sĂŁ munceascĂŁ? De exemplu, ĂŽn dimineata de luni, 2 martie, la prima orĂŁ, cĂŽnd eram cu muncitorii de la «416» (Legea ajutorului social, n. red.), la curĂŁtat satele de gunoaie, fratele femeii ĂŽn cauzĂŁ era la cĂŽrciumĂŁ. Mai mult, ce poate fi spus?“, a declarat primarul Vasile Baciu.