Eminescu - 160 de ani de eternitate

„Trebuie sĂŁ fim un strat de culturĂŁ la gurile DunĂŁrei; aceasta e singura misiune a statului român si oricine ar voi sĂŁ ne risipeascĂŁ puterile spre alt scop pune ĂŽn joc viitorul urmasilor si calcĂŁ ĂŽn picioare roadele muncei strĂŁbunilor nostri“, scria poetul ĂŽntr-un articol din 2 noiembrie 1879

Eternitatea eminescianĂŁ are iatĂŁ, astĂŁzi, o sutĂŁ saizeci de ani. Saisprezece decenii de pribegire prin sufletul românesc si prin simtirea lui cea mai aleasĂŁ. Pentru cĂŁ, ĂŽnainte de toate, Eminescu a fost cel care a identificat poporul român cu ideea de culturĂŁ. Azi poate pĂŁrea tragic si ĂŽnduiosĂŁtor. „Trebuie sĂŁ fim un strat de culturĂŁ la gurile DunĂŁrei; aceasta e singura misiune a statului român si oricine ar voi sĂŁ ne risipeascĂŁ puterile spre alt scop pune ĂŽn joc viitorul urmasilor si calcĂŁ ĂŽn picioare roadele muncei strĂŁbunilor nostri“, scria poetul ĂŽntr-un articol din 2 noiembrie 1879. Unde, de altfel, conchidea exprimĂŽndu-si convingerea ĂŽn vocatia culturalĂŁ a natiei, care ar trebui sustinutĂŁ de statul român: „Astfel ĂŽntelege societatea modernĂŁ misiunea statului român; astfel rezultĂŁ ea din istoria noastrĂŁ; astfel a fost conceputĂŁ chiar de cĂŁtre ĂŽntemeietorul neamului românesc“. E important de stiut cum statul de astĂŁzi mai ĂŽntelege aceste precepte...

Eternul Eminescu

AstĂŁzi vineri 15 ianuarie 2010, la ora 17,00, la Sala Tapiseriilor de la Muzeul de ArtĂŁ Piatra Neamt, Centrul pentru CulturĂŁ si Arte „Carmen Saeculare“ organizeazĂŁ o manifestare dedicatĂŁ ĂŽmplinirii a 160 de ani de la nasterea poetului national. Sub genericul „Eternul Eminescu“, cei care vor gĂŁsi rĂŁgaz sĂŁ vinĂŁ la ĂŽntĂŽlnire vor avea plĂŁcuta surprizĂŁ de a o gĂŁsi ĂŽn posturĂŁ de amfitrion pe una dintre personalitĂŁtile cele mai importante ale teatrului românesc, actrita Adela MĂŁrculescu. AlĂŁturi de ea ĂŽsi vor mai aduce aportul la reusita manifestĂŁrii soprana Claudia Caia, studentĂŁ a UniversitĂŁtii Nationale de MuzicĂŁ din Bucuresti si pianistul Daniel Ciobanu, elev al Liceului de ArtĂŁ „Victor Brauner“.

Maestra

DistinsĂŁ personalitate a scenei românesti, Adela MĂŁrculescu s-a nĂŁscut la Aiud, jud. Alba, si a absolvit Institutul de ArtĂŁ TeatralĂŁ si CinematograficĂŁ Bucuresti, „.L. Caragiale“, promotia 1959, clasa prof. Alexandru Finti. Prima institutie la care activeazĂŁ a fost Teatrul de Stat Botosani (1959), jucĂŽnd apoi la Teatrul de Stat Ploiesti. Iar ĂŽntre 1963-1965 a fost asistent I.A.T.C. catedra „Miscare scenicĂŁ“ si „Tehnica vorbirii“. În prezent, Adela MĂŁrculescu poate fi urmĂŁritĂŁ ĂŽn piesele puse ĂŽn scenĂŁ la Teatrul National „I.L.Caragiale“ Bucuresti. TotodatĂŁ, desfĂŁsoarĂŁ o activitate intensĂŁ, ĂŽn calitatea de conferentiar, la Universitatea Hyperion, Facultatea de Arte, catedra „Actorie“ si „Tehnica vorbirii“. CĂŽti dintre noi nu-si aduc aminte cu plĂŁcere de celebra punere ĂŽn scenĂŁ, din 1971, a piesei „Take, Ianke si CadĂŽr“ a lui Victor Ioan Popa? Atunci, ĂŽntr-o companie celebrĂŁ - Marceel Anghelescu, Ion Fintesteanu si Alexandru Giugaru - Adela MĂŁrculescu dĂŁdea viatĂŁ fiicei evreului, Ana, o fiintĂŁ pe cĂŽt de delicatĂŁ pe atĂŽt de energicĂŁ si dornicĂŁ de a-si trĂŁi viata alĂŁturi de omul pe care-l iubea. Alte piese ĂŽn care artista a pus mult din prea plinu-I sufletesc sunt, printre altele, „Însir-te, MĂŁrgĂŁrite“ de Victor Eftimiu, „Pretioasele ridicole“ de Molière, „Vicleniile lui Scapin“ de Molière, „Au ajuns la un oras“ de J.B. Priestley, „O noapte furtunoasĂŁ“ de I.L. Caragiale, „Domnisoara Nastasia“ de G.M. Zamfirescu, „De Pretore Vincenzo“ de Eduardo De Fillipo, „Nunta ĂŽnsĂŽngeratĂŁ“ de Federico Garcia Lorca, „Troienele“ de Euripide ĂŽn adaptarea lui Jean Paul Sartre, „Idiotul“ de F.M. Dostoievski, „Dulcea pasĂŁre a tineretii“ de Tenesse Williams, „Sinucigasul“ de Nicolai Erdman. Nu este de neglijat nici traseul Adelei MĂŁrculescu din lumea filmului românesc. Titluri ca „SerbĂŁrile galante“, regia RenĂŠ Clair coproductie româno-francezĂŁ, 1965, „BĂŁtĂŁlia pentru Roma“, regia Robert Siodmak coproductie româno-germanĂŁ, „Alo, aterizeazĂŁ strĂŁbunica“ regia Nicolae Corjos 1981, „Cine iubeste si lasĂŁ“, regia Gh. Turcu 1982, „Declaratie de dragoste“, regia Nicolae Corjos 1985, „Un oaspete la cinĂŁ“, regia Mihai Constantinescu 1986 spun multe oricĂŁrui cinefil. Între distinctiile primite de-a lungul vremii, Adela MĂŁrculescu se bucurĂŁ de titlurile de Societar de onoare al Teatrului National „I.L. Caragiale“ din Bucuresti, ArtistĂŁ de onoare a filmului românesc, CetĂŁtean de onoare al Municipiului Bucuresti, CetĂŁtean de onoare al Municipiului Aiud, 2006, membru UNITER. A primit Ordinul „Meritul cultural“ ĂŽn grad de Ofiter.

Aspirantii la gloria culturalĂŁ

Claudia Caia - sopranĂŁ - s-a nĂŁscut ĂŽn 1985 la TĂŽrgu Neamt. A absolvit Liceul de ArtĂŁ „Victor Brauner“ din Piatra-Neamt, institutie de ĂŽnvĂŁtĂŁmĂŽnt unde a avut-o drept mentor pe doamna profesor Elena Botez, iar ĂŽn prezent este studentĂŁ a UniversitĂŁtii Nationale de MuzicĂŁ din Bucuresti. La concursurile nationale la care a participat a reusit prestatii de valoare care i-au ĂŽnlesnit obtinerea Premiului Special pentru Stil Cameral la Concursul National de Lied „Ionel Perlea“, Slobozia (2006), Premiului I si Premiului Special la Olimpiada NationalĂŁ de MuzicĂŁ, Tg. Mures (2004), Premiului al II-lea la Concursul pentru elevi „Haricleea Darclee“, BrĂŁila (2001).
ÎncepĂŽnd cu anul 2004 evolueazĂŁ pe scene profesioniste interpretĂŽnd diverse roluri din opere - Spiridon din „O noapte furtunoasĂŁ“ de Paul Constantinescu (2004), Marcelina din „Nunta lui Figaro“ de W. A. Mozart (2005), ambele la Universitatea NationalĂŁ de MuzicĂŁ, La Criada din „La Casa de Bernarda Alba“ de Miquel Ortega (premierĂŁ mondialĂŁ absolutĂŁ), la Opera din Brasov, dirijor - Miquel Ortega (2007) si Fidalma din „Il matrimonio Segreto“ de D. Cimarosa, la Universitatea NationalĂŁ de MuzicĂŁ. De asemenea, ĂŽn perioada 2000-2008 evolueazĂŁ ca solistĂŁ ĂŽn Concerte la Bucuresti, la sala George Enescu, la Sala Dalles, la Palatul Cotroceni, la Palatul Parlamentului, precum si la Galati, Tecuci, Slobozia, Covasna, Piatra-Neamt, TĂŽrgu-Neamt.
Daniel PetricĂŁ Ciobanu s-a nĂŁscut la Piatra-Neamt ĂŽn 1991. Elev al profesoarei Mihaela Spiridon, ĂŽn cadrul Liceului de ArtĂŁ „Victor Brauner“ din Piatra-Neamt, Daniel Ciobanu a urcat treaptĂŁ cu treaptĂŁ scara consacrĂŁrii ca tĂŽnĂŁr talent al pianisticii nationale. ÎncĂŁ din clasa a VI-a se impune ĂŽn cadrul Concursului national „Carl Czerny“ cĂŽstigĂŽnd Premiul I, pentru ca mai apoi, ĂŽn clasele urmĂŁtoare sĂŁ-si continue drumul ascendent prin adĂŁugarea ĂŽn palmares a Marelui Premiu al Concursului National „Carl Czerny“, a Premiului I al Concursul National „Miniatura RomanticĂŁ“ - Galati si a Premiului I Absolut la Concursul „Carpinetti in Musica“ (Italia). IatĂŁ ce mĂŁrturiseste, despre el ĂŽnsusi, artistul pietrean: „Acum, mai recent, ĂŽn perioada anilor de liceu, am participat la un turneu de concerte ĂŽn Elvetia, fiind apoi invitat sĂŁ iau parte si la un concert organizat la Ambasada Românei din Budapesta. A urmat invitatia la o serie de concerte ĂŽn Italia. Am urmat si Cursuri de MĂŁiestrie, cursuri la care i-am avut ca profesori pe Iulian Arcadi Trofin, ĂŽn Italia si Elisabeth Eschwe, la Piatra-Neamt. În perioada 16-24 august 2008, am obtinut o bursĂŁ pentru o sĂŁptĂŁmĂŽnĂŁ ĂŽn Manchester (Anglia) si, datoritĂŁ performantelor si a rezultatelor din anul cu bursa din Manchester am primit o altĂŁ bursĂŁ de studii, anul urmĂŁtor, la Scoala InternationalĂŁ de VarĂŁ a tinerilor pianisti. Anul trecut, ĂŽn toamnĂŁ, am fost din nou bursier, pentru o sĂŁptĂŁmĂŽnĂŁ, la Scoala de VarĂŁ din Shrewsburry, acolo unde am studiat alĂŁturi de mari profesori din prestigioasele academii de muzicĂŁ din Londra. Acum lucrez pentru noi aparitii scenice ĂŽn tarĂŁ, si astept cu nerĂŁbdare o nouĂŁ sansĂŁ de a concerta si ĂŽn afara granitelor“.