Monitorul de Neamt si Roman ziarul din judetul Neamt cu cei mai multi cititori
  Stiri azi     Arhiva     CĂŁutare     Anunturi     Forum     Redactia  
AutentificareAutentificareĂŽnregistrare 
RSS News Feed - Monitorul de Neamt Retele Sociale si RSS
RSS - Monitorul de Neamt
Calendar- Arhiva de Stiri Noiembrie 2010
LMMJVSD
1234567
891011121314
15161718192021
22232425262728
2930     
Stiri pe e-mail - Newsletter Monitorul de Neamt Newsletter
Nume:
Email:
Optiuni PaginĂŁ Optiuni paginĂŁ
AdaugĂŁ in Favorites AdaugĂŁ in Favorites
SeteazĂŁ PaginĂŁ de start SeteazĂŁ PaginĂŁ de start
TipĂŁreste pagina TipĂŁreste pagina


























Monitorul de Neamt » Stiri Locale 8 Noiembrie 2010
Tipăreste articolul - Varianta pentru imprimantă Trimite acest articol unui prieten  prin email
Voi ce-ati făcut?

Voi ce-ati făcut?

La vita e bella

Mi s-a schimbat inopinat sfîrsitul de săptămînă. Am înlocuit articolul în ultimul moment. Astăzi, aici, trebuia să mă ocup de impostori. Am să o fac altădată. M-ati făcut să improvizez. Mi-ati stricat planurile de week-end, mi-ati compromis mititeii, mi-ati strepezit berea si, mai mult decît atît, m-ati obligat să lacrăm. În primul rînd pentru că Adrian Păunescu a murit. Si cu el odată, o parte esentială din viata noastră. Si în al doilea rînd, pentru că nu putini, într-un acces stupid de impietate, au găsit de cuviintă să plătească polite. Si, o spun sincer, multi nu au nici un drept să o facă. Esenta vietii mele se află în acea perioadă, atît de denigrată de imbecilii de astăzi, cînd, tînăr fiind, plin de sperante si entuziasm, făceam ceea ce credeam că trebuie să fac. Să fiu sincer, bogat în idei si să mă bucur că sînt om. Ceea ce, din păcate, nu mi se mai poate întîmpla acum; în epoca dominată de mascati, cagule, cătuse, servicii secrete si fecalele regimului „democratic“ vegheat de niste idioti. Si care amenintă să devină politienesc. Credeam că v-ati înghesuit alături de mine la spectacolele de aiurea. Credeam că stiti că am aranjat piesele lui Socaciu si ale lui Gheorghiu, pe vremea cînd erau studenti la TCM, că percepeti emotia care ne încerca cînd, tineri fiind, ne prosteam frenetic cu „Un’ te duci tu, mielule?“ la Săcele, Rupea, Victoria sau Sîmbăta de Sus. În oglinda lacului unde se limpezea sub valuri chipul lui Brîncoveanu. Poetul e tineretea si viata noastră pierdută. Nu bănuiam că Adrian Păunescu se va trece în eternitate atît de brusc. Credeam că viata si Dumnezeu vor avea răbdare cu un om care a însemnat foarte mult pentru tineretea si entuziasmul nostru de atunci. Ce vrem să demonstrăm? Că sîntem capitalisti pur sînge? Nu sîntem... Că nu avem scrupule? Sînt sigur că unii avem, pentru că am dovedit-o de atîtea ori. Că sîntem niste imbecili? Nu voi crede asta niciodată. Cum am putea vorbi de rău un om care ne-a dat motive de bucurie în mai multe rînduri? Dacă le-am ignorat e vina noastră. Si, crestini adevărati fiind, nu putem încălca regula crestină: despre morti numai de bine! Detestăm comunismul? Detestăm dictatura? De ce le revitalizăm cu consecventă? E adevărat, un om de cultură „fin“ precum Patapievici, îsi poate permite să caracterizeze poezia păunesciană ca fiind un reflex a ceea ce a însemnat Bolintineanu la vremea lui. Între timp, seful Institutului Cultural Român ne-a demonstrat ce înseamnă cultura pe care o diriguieste: ponei roz, zvastici si însemne licentioase, aducînd cu o imensă p...; sau mai multe! Ce să înteleagă copiii de astăzi din ceea ce le spunem despre Păunescu? De ce nu-i lămurim cum stă treaba cu politicienii de azi? Că îsi urăsc poporul... Păunescu, cel putin, îl iubea. Si îsi satisfăcea si el orgoliul si vanitatea ce sălăsluiesc inevitabil în cuprinsul oricărei fiinte umane. Uneori cam ostentativ, e drept. N-as fi spus toate astea dacă nu le-as fi cîntat copiilor acum cîteva zile „Delta lunară“. O poezie pe care s-ar putea să o stiti, dar care tot atît de bine s-ar putea întîmpla să vă lipsească din repertoriu. Si care se termină, magistral, cu o imagine fabuloasă: „numai noi, numai noi vom rămîne/ două aripi prin trestii bătînd“. E frumos, orice ati spune! Nu puteati nici voi si, cu atît mai putin eu, să rostim aste cuvinte. Unii, pentru că nu le-ar fi trecut prin cap, eu, pentru că mi s-ar fi părut a fi banale. Lui Adrian Păunescu nu i s-au părut a fi astfel. Spunea lucruri normale care au fost percepute ca atare; cu sufletul si simtul. Si care, dincolo de suprafata superficială, vulnerabilă în fata unor critici sofisticate, contineau adevăruri profunde. Aduceti-vă aminte de cel care a cerut lui Mos Gerilă, nici mai mult nici mai putin, decît să i-l aducă în dar pe... Mos Crăciun! În comunism. Cîti dintre noi am fi fost în stare să spunem asta? Si mai ales atunci? Era vizionar: „Ti-am fost drumeag, mi-ai fost cărare“ o dovedeste. Cu prisosintă. A construit cariere, a sădit sperante. Ce a făcut rău? După 89 a stat cuminte aproape, desi postura nu i se potrivea, privind cum leprele analfabete si neputincioase îsi fac numărul hilar. A sădit demnitate si încredere în sufletele noastre. Si, mai presus de toate, a vorbit profund, slujit de metafore, epitete si figuri de stil ce n-au ecou în sufletul cretinilor. În comunism am avut curaj să port plete, în ciuda faptului că Militia îmi anula periodic buletinul, am avut curajul să mă opun căcănarilor de partid, tot atît de imbecili ca si cei de acum si, cel mai important, am avut curajul să trăiesc. Curaj care acum, recunosc, aproape că e pe cale să mă părăsească. Si toate acestea în parte i se datorează. Mă doare-n cot, ca să nu spun cu adevărat unde, de continutul discursurilor de circumstantă ale politicienilor veniti la căpătîiul lui. „Aflarea la putere e cel mai bun examen“ spunea poetul. Pentru că, vorba lui... „Pe pămînt avem de toate...“; doar că trebuie să alegem între „noroi si stele“; pentru a nu fi „un neam de delatori si tîrfe“. Îmi pare rău că trebuie să o spun! De astă dată ne-am făcut... de poezie. Poate că resentimentele acestea vor fi fost valabile pe vremea cînd credeam cu adevărat că există undeva o lumină care o să ne năpădească cîndva... Au trecut douăzeci de ani si din păcate si astăzi trebuie să murmurăm la fel: „Într-un veac cu beznă mare / noi aprindem felinare“... El a aprins. Voi ce-ati făcut?

Articol afisat de 2715 ori  |  Alte articole de acelasi autor  |  Trimite mesaj autorului
(Ioan AMIRONOAIE)
Adaugă comentariul tău la acest articol Comentarii la acest articol:
Adăugat de yull la data 08.11.2010 01:49
Folku' si Porcu'
Ioane,ai o virsta, cum poti minti in halul asta? Incep sa cred ca Porcila ti-a spalat si tie creierul in acei ani cind sistemul Flacara - de la vraci la minorele siluite de poetul-manivela - functiona numai pentru puterea basarabeanului convertit in oltean de dragul dictatorului.
Zici ca Porcea a aprins felinare? Nu tati, ruguri de mizerie si flacari de manipulare prin care va prostea pe astia ca tine. Fara Paunescu, poate ca romanul iesea in strada mai devreme. La analize cu tine, Ioane!...
Adăugat de LILIANA la data 08.11.2010 05:40
voi ce-ati facut?
Adrian Paunescu este contemporanul nostu care a insuflat si inca va insufla in inimile romanilor adevaratul sentiment de patriotism prin lirica sa, care uneori i-a suparat pe cei de la putere! Felicitari d-lui redactor pentru articol.Voi ceilalti redactori tineri care oricum nu veti intelege multi aceasta replica ce apreciati? Oricum nu intelegeti,au fost vremuri ce se traiau din tot sufletul,din toate fiinta ta,ce faceti voi din meseria voasta? Ma las pagubasa sa mai comentez pentru ca oricum nu veti intelege multe ........... ( Comentat de liliana)
Stiri Locale Stiri Locale
Stiri Sport Stiri Sport
Stiri Eveniment cultural Stiri Eveniment cultural
Stiri, informatii, cursul valutar, datele meteo, horoscop, discutii, forum.
Webdesign by webber.ro | Powered by SiteManager CMS
©2003-2006 Drepturile de autor asupra Ă®ntregului continut al acestui site apartin Ă®n totalitate Grupul de Presa Accent SRL Piatra Neamt
Reproducerea totalĂŁ sau partialĂŁ a materialelor este permisĂŁ numai cu acordul Grupului de Presa Accent Piatra Neamt.
Grupului de Presa Accent SRL - societate in insolventa, in insolvency, en procedure collective