Un scafandru si teorii paranormale
• „Unul e prins în usã, iar celãlalt lovit la cap“ spune Aurel Vernica despre cazul a doi scafandri înecati la Constanta în timp ce cercetau o epavã • fost scafandru la rîndul sãu, acesta a fãcut o „cercetare“ mentalã aproape de locul dublei tragedii • bãrbatul crede cã epava care trebuia cercetatã transporta ceva „secret“ • Aurel Vernica, un romascan „prin adoptie“, a iesit din nou la rampã cu o previziune paranormalã, legatã de o dublã tragedie, petrecutã toamna acesta în rada Portului Constanta. Bãrbatul de 49 de ani este scafandru de meserie si povesteste cã l-a impresionat cazul a doi dintre fostii sãi confrati, care au pierit în timp ce cercetau o epavã din larg. Din acest motiv, Aurel Vernica a fãcut recent un drum pînã la malul Mãrii Negre, unde, asa cum povesteste cu o nonsalantã uimitoare, ar fi intrat într-un fel de transã, din care a aflat informatii cutremurãtoare. „Vaporul turcesc «Medy», scufundat în rada portului, este într-o pozitie aplecatã pe o parte, aproape culcatã. Aceasta, mai ales cã are o încãrcãturã foarte grea, oficial, fier vechi. Din cîte se mai vehiculeazã prin anumite medii si eu nu exclud asta, ar putea fi vorba despre o încãrcãturã secretã, cine stie, poate armament sau substante toxice. Se mai fac asemenea tranzactii între state. Oricum, este la 36 de metri adîncime, la 10-12 mile în larg, adicã aproximativ 18-19 kilometri“, ne introduce în suspans cu istorisirea sa Aurel Vernica. Scafandrul contrazice supozitiile de pînã în prezent ale anchetatorilor, sustinînd cã trupurile scafandrilor dispãruti, Cãtãlin Ispas si Cristian Zarafu, sînt în interiorul epavei si nu au fost luate de curenti. Cei doi tineri au murit pe 7 septembrie, cînd au intrat în schimbul doi pentru a cerceta epava vasului „Medy“, toate încercãrile ulterioare de cãutare si salvare fiind sortite esecului.
Halucinant
Aurel Vernica, pe de altã parte, are o versiune halucinantã a povestii, atît prin situatia descrisã cît si prin modul în care sustine cã a primit informatiile. „Am fost acum cîteva zile în zona respectivã, pe mal, cam în directia unde s-a scufundat vaporul si m-am implicat psihic pentru elucidarea cazului. Este greu de explicat, însã am transmis niste informatii mentale, asteptînd sã vãd ce rãspuns primesc. Am simtit, apoi, cã unul dintre cei doi scafandri este blocat cu mîna undeva într-o usã metalicã si cã al doilea este lovit la cap. Ar fi la o distantã nu mai mare de doi-trei metri unul de celãlalt. Efectiv, au reusit sã intre în navã de pe punte, de pe o parte si apoi au trecut printr-o usã, iar cînd au ajuns la cea de-a doua usã s-a produs nenorocirea. Cel care este prins cu mîna stîngã, cum am primit eu mental informatia, a murit din aceastã cauzã, cã nu s-a mai putut misca. Celãlalt a murit mai rapid, din cauza rãnii de la cap. Cred cã au intrat în panicã, mai ales cã au gresit intrînd numai doi, în loc de trei-patru, asa cum se procedeazã de obicei. Am vorbit despre acest caz cu o parte dintre colegii mei scafandri, inclusiv instructori, alãturi de care am lucrat sapte ani, oameni care, în marea lor majoritate au trecut de 50 de ani si nu se mai pot «bãga» dar au idei care pot sã ajute. Mi-au spus toti cã vorbele mele ar putea fi adevãrul. ÃŽn rîndurile celor de acolo existã un curent de panicã, pentru cã foarte rar se întîmplã sã moarã scafandrii în misiune. Aceasta, pentru cã existã proceduri foarte clare cînd se actioneazã sub apã. Acolo, orice nerespectare a regulilor este fatalã, nu se merge «la ghici». Toatã lumea se teme sã mai intre în nava respectivã, pentru cã este clar cã e vorba despre un pericol mare“, sustine, cu seninãtate, Aurel Vernica.
Cine este „paranormalul“?
Aurel Vernica este un om care are povesti cutremurãtoare de viatã si de moarte, precum si incredibile experiente paranormale. Altfel, este un ins obisnuit, cãsãtorit si tatãl unei fetite. Bãrbatul este scafandru de meserie si, în ultimii ani, si-a exercitat profesia în zona Roman, dupã cum spune acesta, cea mai periculoasã din tarã, din punctul de vedere al riscului de înec. Obisnuit sã salveze vieti sau sã recupereze trupurile neînsufletite ale victimelor suvoaielor, a mãrturisit cã numai o turnurã fericitã a propriei existente l-a determinat sã îmbrãtiseze aceastã meserie. La vîrsta de 14 ani, Vernica a fost cît pe ce sã se înece, zãcînd cinci ore într-o cadã pentru vin, plinã cu apã mai adîncã decît înãltimea lui, fãrã sã stie sã înoate. Tot atunci, în timpul zbaterii pentru a se salva, spune cã a cãpãtat abilitãti paranormale. „Pînã acum, am recuperat 500 de cadavre, în toatã tara, în cei 27 de ani de activitate dar am salvat alte cîteva sute, mai ales cã am lucrat si ca salvamar. Maxim, am avut 25 de recuperãri pe an, dar nici una nu a fost ca cealaltã. Tratez fiecare caz în parte printr-o comunicare specialã, mentalã. Mai întîi, discut cu cei de fatã, aflu cine este mortul, cum îl cheamã, cîti ani are si alte chestiuni. Apoi intru într-o comunicare mentalã si-i zic: «Costicã, Maria, Ionicã, spune unde esti, în ce loc? Nu o sã te las acolo si o sã vin dupã tine chiar dacã nu vrei sã spui. Nu mã lãsa sã obosesc degeaba, oricum te scot». Am avut si cazuri cînd informatiile au venit aiurea, dar atunci trec la propria experientã în meseria propriu-zisã“, a mai adãugat Aurel Vernica. Este mîndru cã „s-a implicat“ si în unele cazuri de disparitii misterioase, gen „Elodia“, însã este nefericit cã nu prea a fost luat în seamã de autoritãti ci doar de o serie de televiziuni amatoare de senzational.
|
Autentificare
