Lorene de Ratuld, recital de exceptie la Piatra Neamt

• concertul pianistei din Franta a inaugurat noua Stagiune muzicalďż˝ a Academiei „Gheorghe Dima“ din Cluj si a facultďż˝tii patronate de aceasta la Piatra Neamt

Sala „Theodor Macarie“ a Liceului de Artďż˝ „Victor Brauner“ din Piatra Neamt, a gďż˝zduit zilele trecute recitalul pianistic al frantuzoaicei Lorene de Ratuld, eveniment organizat prin bunďż˝vointa Centrului Cultural Francez din Iasi, cu sprijinul Academiei de Muzicďż˝ „Gheorghe Dima“ Cluj-Napoca si al Facultďż˝tii de Muzicďż˝ Piatra Neamt. Concertul a inaugurat, de altfel, noua Stagiune muzicalďż˝ a Academiei de Muzicďż˝ clujene si a facultďż˝tii patronate de aceasta la Piatra Neamt. ďż˝nainte de Piatra Neamt, recitalul a fost oferit si melomanilor din Onesti, locul unde se desfďż˝soarďż˝ de ani de zile o stagiune paralelďż˝, urmďż˝nd ca ďż˝n perioada urmďż˝toare sďż˝ fie savurat si de publicul din Iasi precum si ďż˝n cadrul Festivalului „Cluj modern“ de cďż˝tre cel din capitala Transilvaniei. Interesul pentru acest eveniment muzical a fost determinat atďż˝t de statura pianisticďż˝ a interpretei, cďż˝t si de factura ineditďż˝ ďż˝n ultima vreme a repertoriului propus, alcďż˝tuit din lucrďż˝ri de Claude Debussy, Maurice Ravel, Nadia Boulanger si Karol Beffa.
Recitalul de la Piatra Neamt a fost preludiat de o ďż˝ntďż˝lnire cu presa, la care au participat atďż˝t studentii Facultďż˝tii de Muzicďż˝ pietrene cďż˝t si cďż˝tiva profesori ai Academiei clujene: prof. univ. dr. Grigore Pop, prof. univ. dr. Cristian Misievici si decanul institutiei muzicale de sub Pietricica, conf. univ. dr. Constantin Andrei. ďż˝n cadrul ďż˝ntďż˝lnirii, cordiale si extrem de degajate, s-au pus ďż˝n discutie cďż˝teva probleme legate de natura stilisticďż˝ a impresionismului, a rďż˝dďż˝cinilor regďż˝site ďż˝n creatia muzicalďż˝ europeanďż˝ anterioarďż˝, dar si de evolutia fenomenului muzical contemporan. Foarte volubilďż˝, ďż˝ndatoritoare si locvace, Lorene de Ratuld a tinut sďż˝ sublinieze de la bun ďż˝nceput cďż˝ are o legďż˝turďż˝ directďż˝ si afectivďż˝ cu fenomenul impresionist, cu atďż˝t mai mult cu cďż˝t examenul de absolvire a Conservatorului a fost bazat pe creatiile lui Debussy si Ravel, ale cďż˝ror opere le considerďż˝ a fi, cum de altfel ďż˝ndeobste se stie, foarte dificile. Un capitol interesant a fost deschis de cďż˝tre compozitorul Cristian Misievici care considerďż˝ fenomenul impresionist ca fiind un melanj de stiluri, procedee, tehnici si caracteristici diverse, eclectice, combinate ďż˝ntr-o unitate expresivďż˝ de transpunere care, tocmai din aceastďż˝ pricinďż˝ alcďż˝tuieste, uneori „en detail“, o sintezďż˝ universalďż˝.

Un eveniment care merita mai multďż˝ atentie

Sintezďż˝, de altfel, ilustratďż˝ ad-hoc de pianista francezďż˝ ďż˝n fata claviaturii. Cum discutia ameninta sďż˝ devinďż˝ specioasďż˝ si cum ďż˝n discutie a fost adus, inevitabil, si fenomenul enescian, profesorul Grigore Pop a tinut sďż˝ precizeze cďż˝ valoarea scolii romďż˝nesti contemporane de compozitie este una de cel mai ďż˝nalt nivel, perpetuďż˝nd astfel integrarea ďż˝n universalitate ďż˝nceputďż˝ de marele maestru. ďż˝n concluzie, cei prezenti ďż˝n sala „Celibidache“ a Facultďż˝tii de Muzicďż˝ din Piatra Neamt au avut plďż˝cerea de a sustine un mic colocviu pe cďż˝t de interesant si instructiv pe atďż˝t de substantial, ďż˝n compania unei pianiste de valoare. Lucru dovedit, de altfel, ďż˝n cadrul concertului. ďż˝n fata unui public avizat, dar din pďż˝cate nu ďż˝ntr-atďż˝t de numeros pe cďż˝t s-ar fi cuvenit, Lorene de Ratuld a oferit o mostrďż˝ perfect valabilďż˝ de perceptie a fenomenului muzical impresionist, prin lucrďż˝ri de referintďż˝ ale muzicii franceze.
Reputatul critic Emil Vuillermoz spunea: „ce minunatďż˝ plďż˝madďż˝ s-ar putea obtine din inteligenta si ratiunea lui Ravel, combinate cu afectivitatea si sensibilitatea lui Debussy!“. Ei bine, aceastďż˝ plďż˝madďż˝ a fost sugeratďż˝ chiar de programul oferit cu gratie, inteligentďż˝ si sensibilitate de pianista francezďż˝. Dovedind un simt organic al sugeratei expresii impresioniste si, ďż˝n acelasi timp, multďż˝ afinitate cu fenomenul ce a marcat intersectia secolelor XIX si XX, Lorene de Ratuld a propus o interpretare pe cďż˝t de exactďż˝ pe atďż˝t de personalďż˝ a cďż˝torva capodopere ale muzicii franceze pentru pian. Tuseul elastic si viguros ďż˝n acelasi timp, simtul frazďż˝rii, coerenta expunerii ideilor, dinamica expresivďż˝ si perfect adaptatďż˝ caracterului, folosirea precisďż˝ a pedalei si, nu ďż˝n ultimul rďż˝nd, intensitatea trďż˝irii interpretďż˝rii - fďż˝rďż˝ a face din acest lucru un spectacol vizual gratuit si cabotin, cum se mai ďż˝ntďż˝mplďż˝ - au putut fi remarcate si gustate de-a lungul unor partituri pe cďż˝t de pretentioase pe atďż˝t de persuasive: „Pour le piano“ si „Suite bergamasque“ ale lui Debussy si „Pavane pour une infante defunte“ sau celebrul triptic „Gaspard de la nuit“ de Ravel. Si pentru cďż˝ am amintit de aceasta din urmďż˝, celebrul „Scarbo“ s-a bucurat de o abordare pe cďż˝t de spectaculoasďż˝ pe atďż˝t de pertinentďż˝. Programul a fost completat cu lucrarea Nadiei Boulanger „Vers la vie nouvelle“ si cu o piesďż˝ dedicatďż˝ pianistei de cďż˝tre Karol Beffa, „Latina“, un exercitiu superb de configuratie ritmicďż˝ bazat pe teme sud americane. Un eveniment muzical de exceptie care, din pďż˝cate, nu s-a bucurat de atentia pe care o merita. Cu prisosintďż˝.