Libertatea spiritului si lipsa de prejudecĂŁti

Asa cum anuntam la vremea respectivĂŁ, ĂŽntre 2 si 19 august 2011, ĂŽn sala de expozitie „Constantin Brâncusi“ de la Palatul Parlamentului din Bucuresti a avut loc o premierĂŁ ĂŽn România. OrganizatĂŁ de Secretariatul general al Camerei Deputatilor, Serviciul pentru ambientĂŁri si expozitii, Fundatia Outsider Art si Asociatia „L’art en marche“ din Franta, prima editie a Salonului International „Outsider Art by Laurentiu DimiscĂŁ“ a fost onorat de prezenta a peste 150 de artisti internationali consacrati ĂŽntr-un domeniu care, la ora actualĂŁ, este cel putin controversat. Mai mult, numĂŁrul dublu, 43 si 44 din iulie-august 2011 al Revistei pietei de artĂŁ din România, „Antic Art Magazin“, este consacrat ĂŽn ĂŽntregime artistului plastic nemtean. FĂŁrĂŁ sĂŁ emitem pĂŁreri si judecĂŁti de valoare asupra acestor evenimente, ĂŽncercĂŁm ĂŽn rĂŽndurile ce urmeazĂŁ sĂŁ ne facem datoria de a sublinia eforturile - pe care negresit timpul le va retine sau nu - artistului plastic pietrean dĂŁruit cu consecventĂŁ si obstinatie impunerii unui nou stil ĂŽn arta plasticĂŁ româneascĂŁ si nu numai. Chiar dacĂŁ foarte multi dintre cei ce ĂŽl vĂŁd nu sĂŽnt deloc partizanii unei asemenea viziuni.

Repere

Începuturile expozeurilor internationale ale lui Laurentiu DimiscĂŁ dateazĂŁ din perioada imediat urmĂŁtoare anului 2000, cĂŽnd surprinde plĂŁcut lumea culturalĂŁ a Roanne-ului. În vara fierbinte a lui 2006 se legitimeazĂŁ ĂŽn fata publicului bucurestean cu o expozitie personalĂŁ la Palatul Parlamentului. Doi ani mai tĂŽrziu cutreierĂŁ cu „Vii si vinuri“ prin Cluj, BacĂŁu si Piatra Neamt. International Singular Art Fest by Laurentiu DimiscĂŁ reprezintĂŁ un proiect de amploare la care s-au alĂŁturat 150 de artisti din mai multe tĂŁri, ĂŽntr-un periplu prin Cluj, Bistrita si, din nou, Piatra Neamt, iar Salonul International Outsider Art a ĂŽncununat activitatea de curator a originalului artist. În afarĂŁ de expozitiile din tarĂŁ si de pe meleagurile pietrene, Laurentiu DimiscĂŁ mentine un contact permanent cu fenomenul expresiei artistice internationale prin prezente semnificative la manifestĂŁri plastice importante din Olanda (Harlem), Belgia (Bruxelles, Parlamentul European, 2011) si Franta (Dijon, 2009, 2010, Galerie de Colombier, 2010, Chateau de Beaulieu Riorges, 2010, St. Amant Roche Savine, 2011). Între timp, Laurentiu si-a terminat masteratul la Universitatea de Arte Plastice si Design din Cluj-Napoca si ĂŽn aceste zile se pregĂŁteste pentru a sustine teza de doctorat sub oblĂŁduirea profesorului Ioan Sbârciu.

Profesiune de credintĂŁ

Si ĂŽntrucĂŽt aceastĂŁ viitoare calitate ĂŽi conferĂŁ dreptul autorizat de a motiva demersurile artistice, este interesant de a afla cum defineste el ĂŽnsusi termenul de artĂŁ singularĂŁ: „Am ales acest termen umbrelĂŁ, deoarece acoperĂŁ o realitate unicĂŁ si stranie. UnicĂŁ, asta ĂŽnseamnĂŁ individual, remarcabil, ciudat. Aproape toti creatorii din aceastĂŁ categorie sĂŽnt artisti autodidacti. VĂŁ prezentĂŁm un univers artistic a cĂŁrui fortĂŁ, originalitate si imaginatie creativĂŁ sĂŽnt extraordinare: dincolo de toate regulile, departe de orice influente culturale. Acesti artisti pot vedea arta peste tot, ĂŽn orice formĂŁ obisnuitĂŁ. Pictura lor are o linie foarte intimĂŁ si ĂŽn acelasi timp o dimensiune universalĂŁ. Pentru acest tip de artist istoria artei nu existĂŁ, el ĂŽncepe totul ca un creator adevĂŁrat. Uneori priveste fix, intens, un obiect banal pentru noi, pentru altii; dar se pare cĂŁ el vede pentru prima dat! Îl transformĂŁ ĂŽntr-o imagine halucinantĂŁ!“ Poate fi, de bunĂŁ seamĂŁ, o profesiune de credintĂŁ.

Dragostea prin culori

Viorel BuruianĂŁ, cunoscutul intelectual, profesor si scriitor nemtean, ĂŽn calitate de colaborator al artistului ĂŽn traducerea catalogului sĂŁu, ĂŽl desluseste din perspectivĂŁ umanistĂŁ: „Camera cu vedere la stradĂŁ nu dispare. ÎnsĂŁ privirea de tip mimetic este ĂŽnlocuitĂŁ cu ochiul care se uitĂŁ - prin aceeasi fereastrĂŁ - dinafarĂŁ spre ĂŽnĂŁuntru. Acel spatiu interior care, uneori, ne revelĂŁ propria fortĂŁ, o energie - divinitatea noastrĂŁ interioarĂŁ, sursĂŁ de cunoastere intimĂŁ si de experiente noi. E un teren - transcedental - pe care se produce mereu o alunecare de sens. Un nou raport ĂŽntre imagine si lucru. Vedem cu totii imaginea concretĂŁ, dar simbolul care transportĂŁ semnificatiile este un vehicul imperceptibil cĂŁtre acel loc unde ai impresia cĂŁ se vorbeste numai ĂŽn soaptĂŁ. Iar de acolo SE vorbeste cĂŁtre subconstientul fiecĂŁruia dintre noi. Formele sĂŽnt supuse unui proces de deformare. Conflictul dintre cele douĂŁ tipuri de viziuni genereazĂŁ noi forme care surprind si dezorienteazĂŁ, fiindcĂŁ nu prea pot fi cuprinse ori admise de regulile academice. În aceastĂŁ privintĂŁ, orice academie rĂŁmĂŽne ĂŽn urma artistilor: are Academia reguli care sĂŁ arate cum se fac noile reguli?“ Si o concluzie generalizatoare si nĂŁucitoare prin adevĂŁr: „În aceste timpuri, coplesitoare prin numĂŁrul mare de aplicatii tehnologice, arta capĂŁtĂŁ o importantĂŁ sporitĂŁ, fie si numai pentru faptul cĂŁ ĂŽsi pĂŁstreazĂŁ valoarea umanistĂŁ.“ Cunoscutul critic de artĂŁ Marius Tita, unul dintre comentatorii cei mai avizati ai acestui gen de reprezentare artisticĂŁ, subliniazĂŁ la rĂŽndul sĂŁu: „Lumea artei brute sau singulare sau naive sau populare sau neuve invention sau doar mai altfel, este vastĂŁ si interesantĂŁ. Aici gĂŁsim tot ce nu vrea sĂŁ accepte curentele acceptate ale artei. (...) Este o enormĂŁ mĂŁrturisire si naratiune ĂŽn arta brutĂŁ“. Iar Luis Marcel, profesor de sculpturĂŁ, expert ĂŽn artĂŁ brutĂŁ si artĂŁ contemporanĂŁ, fondator al Muzeelor „L’Art en Marche“ din Lapalisse si din Hauterives, apropiat colaborator si mentor al lui DimiscĂŁ, ĂŽl caracterizeazĂŁ mĂŁgulitor: „DimiscĂŁ detine totul pentru a fi liderul acestei Figuratii Libere. Opera lui e ĂŽntre Arta brutĂŁ si Arta contemporanĂŁ. El are cutezantĂŁ ĂŽn trĂŁsĂŁturĂŁ, ĂŽn culoare. Are spontaneitate ĂŽn idei, ĂŽn ĂŽntĂŽmplĂŁrile ce ni le povesteste. E un pictor povestitor. SursĂŁ inspiratoare ĂŽi este marea culturĂŁ, de unde extrage: mitologii revĂŁzute si corijate prin strĂŁdanii proprii; povesti populare din a sa copilĂŁrie, de pe meleagul natal. PicteazĂŁ cu o rĂŁzboinicĂŁ ĂŽnfocare, cu exaltare, cu un mare angajament fizic. DimiscĂŁ nu face totusi rĂŁzboi, ci dragoste face prin culorile sale.“

Încotro?

Domeniile de creatie artisticĂŁ si conceptul socio-cultural de Outsider Art cuprinde, ĂŽn opinia tuturor comentatorilor, o varietate care suportĂŁ extinderi perpetue. Se vorbeste astfel despre notiuni generice precum: arta brutĂŁ, arta ĂŽn afara normelor, arta modernĂŁ rusticĂŁ, arta naivĂŁ, arta popularĂŁ, arta primitivĂŁ modernĂŁ, noua figuratie, arta actualĂŁ, arta crudĂŁ, arta ludicĂŁ, arta oniricĂŁ, arta insolitĂŁ, arta samanismului, art recup, arta totalĂŁ, arta spontanĂŁ, arta ĂŽngerilor, arta derizorie, Graff Roots Art, Baz’art, arta spiritualĂŁ, arta liberĂŁ, Art en marge, arta marginalĂŁ, etnoarta, L’art en marche, Noua inventie. Mai mult decĂŽt atĂŽt, rĂŁdĂŁcinile fantastice si nu mai putin cele psihiatrice ale acestui gen de reprezentare plasticĂŁ sĂŽnt extrem de vechi, iar procesul de ordonare a unui fenomen prin esenta sa incontrolabil poate dezvĂŁlui imagini nebĂŁnuite; care pot fi puse ĂŽn valoare doar ĂŽn lipsa oricĂŁror prejudecĂŁti si complexe. Cu alte cuvinte, doar de cĂŁtre un spirit liber. DacĂŁ Laurentiu DimiscĂŁ ĂŽsi permite asta, ĂŽl invidiez.