Sistemul AEL ĂŽncĂŁ mai face victime

• utilizarea sistemului AEL este punctatĂŁ generos pentru gradaĂžiile de merit • deficienĂžele sistemului sĂŽnt recunoscute Âşi de conducerea Inspectoratului ÂŞcolar NeamĂž •

DeÂşi hulit de majoritatea utilizatorilor, sistemul Asistent EducaĂžional pentru Licee (AEL) rĂŁmĂŽne la mare cinste ĂŽn virtutea inerĂžiei Âşi datoritĂŁ metodologiilor elaborate de Ministerul EducaĂžiei. Astfel, dupĂŁ ce Âşi-au tocit timpul Âşi nervii ĂŽncercĂŽnd sĂŁ ĂŽl utilizeze la clasĂŁ, dascĂŁlii au de luptat cu el Âşi la concursul pentru obĂžinerea gradaĂžiilor de merit. Una din activitĂŁĂžile punctate destul de generos ĂŽn fiÂşa de evaluare este „iniĂžierea Âşi aplicarea unor proiecte de predare a disciplinei prin utilizarea programului AEL ĂŽn cadrul Âşcolii, dacĂŁ existĂŁ condiĂžiile tehnice necesare“. Altfel spus, produsul unei singure firme este bĂŁgat pe gĂŽt profesorilor Âşi elevilor prin diverse mijloace, deÂşi calitatea slabĂŁ a acestuia a fost confirmatĂŁ Âşi de un audit al CurĂžii de Conturi. Ideea iniĂžialĂŁ a fost una generoasĂŁ, doar cĂŁ investiĂžia ĂŽnceputĂŁ ĂŽn urmĂŁ cu patru ani se achitĂŁ parĂžial de misiunea pentru care au fost alocate sute de milioane de dolari de la buget Âşi anume informatizarea sistemului de ĂŽnvãÞãmĂŽnt. Acest lucru a fost confirmat Âşi de un audit efectuat de Curtea de Conturi prin care s-a urmĂŁrit evaluarea performanĂželor Âşi derulĂŁrii sistemului AEL la Inspectoratul ÂŞcolar, Colegiul „Petru RareÂş“, Liceul de InformaticĂŁ Âşi Grupul ÂŞcolar Roznov. Pratic, Sistemul AEL asigurĂŁ suport pentru activitĂŁĂži de predare, dar Âşi testare Âşi evaluare la clasĂŁ, precum Âşi gestiunea structurii organizatorice a Âşcolii. În loc sĂŁ eficientizeze aceste sectoare, sistemul dĂŁ mai multe bĂŁtĂŁi de cap, dat fiind cĂŁ mulĂži din utilizatori l-au apreciat ca „greoi, inflexibil, incompatibil cu multe alte aplicaĂžii externe familiare cadrelor didactice Âşi elevilor“. Utilizarea lĂŁsa Âşi ea de dorit, ocupĂŽnd un procent mai mic de jumĂŁtate ĂŽn volumul total al activitĂŁĂžilor de ĂŽnvãÞãmĂŽnt. Pentru partea de pregĂŁtire a lecĂžiilor, profesorii au apreciat ca dificilĂŁ utilizarea sistemului, necesitĂŽnd un efort suplimentar. CreÂşterea numĂŁrului de lecĂžii atrĂŁgea alte necazuri, fiind observatĂŁ rularea greoaie a aplicaĂžiei pe mĂŁsura dezvoltĂŁrii bazelor de date.
DeficienĂžele sistemului au fost recunoscute Âşi de reprezentanĂžii inspectoratului Âşcolar care susĂžin cĂŁ nu au prea multe pĂŽrghii de control ĂŽntr-un program iniĂžiat de Ministerul EducaĂžiei.
„Am rezerve asupra sistemului Âşi cred cĂŁ e perfectibil, dar este un program susĂžinut de Ministerul EducaĂžiei, aÂşa cĂŁ depĂŁÂşeÂşte competenĂžele inspectoratului Âşcolar. De aceea, ĂŽmi pĂŁstrez observaĂžiile, deÂşi am avut ocazia sĂŁ probez chiar eu eficienĂža acestui sistem. Am putut sĂŁ verific chiar eu acest lucru pentru cĂŁ, dacĂŁ nu ĂŽl pregĂŁteam mĂŁcar cu 40 de minute ĂŽnainte, nu puteam sĂŁ-l utilizez. DacĂŁ acesta este singurul care are avizul Ministerului EducaĂžiei trebuie sĂŁ-l utilizĂŁm, deÂşi nu este interzisĂŁ Âşi utilizarea altor produse. Spre exemplu, am avut ocazia sĂŁ vĂŁd produse mai bune create de elevi Âşi profesori nemĂženi“, a declarat profesor Dorina Drexler, inspector general al Inspectoratului ÂŞcolar NeamĂž.