„Furăciuni“ de 42 miliarde

• anul trecut, valoarea prejudiciilor din săvîrşirea de fapte penale a fost de 42 de miliarde de lei • cea mai uzitată metodă a fost emiterea de cecuri fără a avea disponibil în cont •

Valoarea pagubelor produse prin săvîrşirea de fapte penale a înregistrat o creştere substanţială anul trecut, cifrîndu-se la 42 miliarde de lei. Analiza activităţii pentru anul 2005 la Parchetul Judeţean Neamţ evidenţiază faptul că prejudiciile cele mai mari au fost create prin înşelăciune. Dacă în perioada de referinţă, anul 2004, pagubele din infracţiuni au fost de 38 miliarde de lei, anul trecut acestea au crescut considerabil, cu 28%. „S-a constatat că valoarea prejudiciilor cauzate din săvîrşirea de fapte penale a fost de 42 miliarde de lei, în 2005, în creştere cu 28% faţă de anul precedent. Cea mai mare parte din acestea s-au datorat faptelor de înşelăciune, în special prin emiterea de file cec fără a avea disponibil în cont. Mai bine de jumătate din valoarea prejudiciilor, respectiv 23 miliarde de lei, au fost cauzate prin înşelăciune“, a declarat procurorul Georgian Oprişan, purtător de cuvînt al Parchetului Judeţean Neamţ. În scădere faţă de perioada analizată sînt prejudiciile cauzate prin evaziune fiscală, în 2005 acestea s-au cifrat la 2,5 miliarde de lei, în timp ce prin furt au fost cauzate pagube de 9 miliarde de lei. Cu 33% au scăzut pagubele provocate prin infracţiuni silvice, în top în anii anteriori.
Una din cele mai aspre pedepse a primit, în noiembrie 2005, Felicia Lenuţa Bordea, de 38 de ani, din Piatra Neamţ. Femeia a lucrat la o casă de amanet de unde a delapidat circa 4 miliarde de lei. Ea a fost judeată în lipsă şi a fost condamnată la 10 ani de închisoare. Pentru recuperarea unei părţi din banii datoraţi s-a menţinut sechestrul pe un Ford Mondeo şi un apartament din Mărăţei, aparţinînd acuzatei. Femeia a lucrat din 2001 la o firmă care avea mai multe case de amanet, iar, în perioada octombrie 2003 - ianuarie 2005, şi-a însuşit suma menţionată. Bordea primea, cîntărea şi verifica obiectele din aur, verifica conţinutul de metal preţios, calcula comisioanele şi urmărea dacă clienţii îşi respectă obligaţiile contractuale. De asemenea, întocmea contracte de amanet şi ţinea contabilitatea primară. Anchetatorii au stabilit că a întocmit şi a înregistrat în fals 30 de contracte de amanet pe numele unor persoane inexistente şi astfel a ridicat din casieria unităţii mai mulţi bani. De la sfîrşitul anului 2003 şi pînă la începutul lui 2005 a mai întocmit în fals 169 de dispoziţii de plată şi a ridicat din casierie, în baza acestora, 2,5 miliarde de lei. Comisioanele nerealizate de firmă pentru această sumă se cifrează la 1,77 miliarde de lei. Alt mod de operare era supraevaluarea obiectului gajat, însuşindu-şi diferenţa. Această practică a durat din februarie 2004 pînă cînd a fost descoperită, 11 ianuarie 2005.