„Furãciuni“ de 42 miliarde
• anul trecut, valoarea prejudiciilor din sãvîrºirea de fapte penale a fost de 42 de miliarde de lei • cea mai uzitatã metodã a fost emiterea de cecuri fãrã a avea disponibil în cont • Valoarea pagubelor produse prin sãvîrºirea de fapte penale a înregistrat o creºtere substanþialã anul trecut, cifrîndu-se la 42 miliarde de lei. Analiza activitãþii pentru anul 2005 la Parchetul Judeþean Neamþ evidenþiazã faptul cã prejudiciile cele mai mari au fost create prin înºelãciune. Dacã în perioada de referinþã, anul 2004, pagubele din infracþiuni au fost de 38 miliarde de lei, anul trecut acestea au crescut considerabil, cu 28%. „S-a constatat cã valoarea prejudiciilor cauzate din sãvîrºirea de fapte penale a fost de 42 miliarde de lei, în 2005, în creºtere cu 28% faþã de anul precedent. Cea mai mare parte din acestea s-au datorat faptelor de înºelãciune, în special prin emiterea de file cec fãrã a avea disponibil în cont. Mai bine de jumãtate din valoarea prejudiciilor, respectiv 23 miliarde de lei, au fost cauzate prin înºelãciune“, a declarat procurorul Georgian Opriºan, purtãtor de cuvînt al Parchetului Judeþean Neamþ. ÃŽn scãdere faþã de perioada analizatã sînt prejudiciile cauzate prin evaziune fiscalã, în 2005 acestea s-au cifrat la 2,5 miliarde de lei, în timp ce prin furt au fost cauzate pagube de 9 miliarde de lei. Cu 33% au scãzut pagubele provocate prin infracþiuni silvice, în top în anii anteriori.
Una din cele mai aspre pedepse a primit, în noiembrie 2005, Felicia Lenuþa Bordea, de 38 de ani, din Piatra Neamþ. Femeia a lucrat la o casã de amanet de unde a delapidat circa 4 miliarde de lei. Ea a fost judeatã în lipsã ºi a fost condamnatã la 10 ani de închisoare. Pentru recuperarea unei pãrþi din banii datoraþi s-a menþinut sechestrul pe un Ford Mondeo ºi un apartament din Mãrãþei, aparþinînd acuzatei. Femeia a lucrat din 2001 la o firmã care avea mai multe case de amanet, iar, în perioada octombrie 2003 - ianuarie 2005, ºi-a însuºit suma menþionatã. Bordea primea, cîntãrea ºi verifica obiectele din aur, verifica conþinutul de metal preþios, calcula comisioanele ºi urmãrea dacã clienþii îºi respectã obligaþiile contractuale. De asemenea, întocmea contracte de amanet ºi þinea contabilitatea primarã. Anchetatorii au stabilit cã a întocmit ºi a înregistrat în fals 30 de contracte de amanet pe numele unor persoane inexistente ºi astfel a ridicat din casieria unitãþii mai mulþi bani. De la sfîrºitul anului 2003 ºi pînã la începutul lui 2005 a mai întocmit în fals 169 de dispoziþii de platã ºi a ridicat din casierie, în baza acestora, 2,5 miliarde de lei. Comisioanele nerealizate de firmã pentru aceastã sumã se cifreazã la 1,77 miliarde de lei. Alt mod de operare era supraevaluarea obiectului gajat, însuºindu-ºi diferenþa. Aceastã practicã a durat din februarie 2004 pînã cînd a fost descoperitã, 11 ianuarie 2005.
|
Autentificare
