 „Cîntecul de lebãdã“ al elevei spînzurate în liceu
• Luiza V., eleva care s-a spînzurat în liceu, a realizat un film, cu puþin timp înainte de tragicul gest • pelicula, în care fata a jucat rolul principal, fiind ºi scenarist, a ajuns în faza de preselecþie pentru un festivalul de film din Italia • în film, dureroasã ironie, fata îl întreba pe marele matematician Alexandru Cojocaru care este calea de reuºitã în viaþã • Adolescenta care ºi-a luat zilele, luni, 13 martie, spînzurîndu-se în liceul în care învaþã, a realizat, ca scenarist ºi actriþã în rolul principal, un film de scurt-metraj, poate un „cîntec de lebãdã“, încheiat prin expresia „That's It“ (asta este, n. red.). Profesorul Aurel Barnea, cel care a îndrumat-o pe fatã, a menþionat cã Luiza Maria V. era o fatã „de nota 10“. „A fost un copil cu o minte foarte agerã, dornicã de a reuºi în arta cinematograficã. Era foarte tenace, ambiþioasã, cu deschidere cãtre a se informa. Niciodatã nu am vãzut-o tristã. La noi, la cerc, avea, uneori, manifestãri de genul cã nu este apreciatã la adevãrata ei valoare, momente în care îi arãtam lucrãrile publicului, sã judece el. Fãceam ce spunea ea, dar, în momentul în care spectatorii aveau o anumitã pãrere, se supunea. Un talent rar...“, a menþionat profesorul Aurel Barnea. Acesta a mai povestit cum, anul trecut, Luiza Vãcãriþã a fost implicatã în Proiectul „Euro Cinema e Giovani“, pelicula CNRV, o peliculã de aproape opt minute, în care fata a fost scenarist ºi personaj principal, ajungînd în faza de preselecþie pentru Festivalul de Film de la Luca, în Italia, întrecere care, în cele din urmã... nu a mai avut loc.
„ASTA E!“
Acest film, realizat dupã scenariul Luizei Maria V., în care fata a jucat rolul principal, este, acum, de neînþeles, pentru toþi cei implicaþi. Scenariul, gîndit de eleva de la CNRV, pornea de la faptul cã aceasta, plimbîndu-se prin Biblioteca Municipalã ºi apoi prin Muzeul CNRV, a gãsit unele date despre mentorul romanvodiºtilor, Alexandru Cojocaru. Regia filmului, ajuns, prin program Comenius, aproape de o finalã europeanã, arãta faptul cum Luiza Maria cãdea din picioare, la vederea acestor vestigii, în muzeul liceului, din Casa Calistrat Hogaº. Ulterior, ca prin vis, fata discuta cu marele matematician, întrebîndu-l despre calea de reuºitã în viaþã. Discursurile se poartã în limba englezã, cerinþã a organizatorilor concursului. ÃŽn traducere: „Mã simt ameþitã. Ce se întîmplã cu mine? Vorbesc cu o statuie?“, încep replicile fetei. Scenariul, pus pe peliculã, spune cã mentorul romanvodiºtilor a rãspuns, întrebînd: „De ce crezi cã este aºa ciudat sã vorbeºti cu mine?“. La întrebarea actriþei cum de a ajuns atît de mare ºi cum de a cunoscut atîta faimã, rãspunsul a fost „Drumul este plin de urcuºuri ºi coborîºuri. Mergi ºi cautã ceea ce va fi cel mai bun lucru pentru tine“. ÃŽn continuarea scenariului, Luiza Maria, care spunea „acum ºtiu, am toate cheile pentru a deschide porþile succesului“, a pornit, alãturi de amici, tot pe peliculã.... în realizarea filmului de faþã. Avînd în mînã o stea, liceanca a omagiat memoria lui Alexandru Cojocaru, ce vegheazã intrarea în „Roman Vodã“, dupã care, tot în film, s-a aºezat la masa de montaj a profesorului Barnea. ÃŽncheierea este, acum, dramaticã, faþã de mesajul iniþial transmis de Luiza Maria: „That's It“ (Asta este, n. red.), cu chipul Luizei Maria în prim-plan, semn cã aceasta ar fi gãsit calea succesului. Imediat, invariabil, ne revine în gînd cauza cea mai probabilã a eºecului fetei, soldat cu o moarte oribilã: „frica de eºec“. Mai trebuie spus cã fata a „renunþat de bunãvoie“ la cercul de cinematografie, coordonat de profesorul Barnea, anumite voci spunînd cã la sugestia conducerii CNRV.
Chiar ºi aºa, acest „cîntec de lebãdã“ a îndoliat cea mai cunoscutã instituþie de învãþãmînt din Roman, toþi colegii fetei fiind, încã, în stare de ºoc.
Reamintim cã Luiza Maria V. ºi-a improvizat un ºtreang dintr-un fular, luni dimineaþã, 13 martie, în timp ce colegii acesteia erau la o orã de laborator, spînzurîndu-se de o þeavã de gaz, dupã un glasvand de lîngã intrarea în clasã, în Corpul A. Acesta a fost cel de-al doilea caz de suicid al unei eleve de la CNRV, anul acesta.
„Le este fricã de viaþã, în general, ºi de scopurile profesionale pe care trebuie sã le atingã“
Cã sãnãtatea mentalã a noii generaþii este în pericol, recunosc ºi medicii psihiatri. „Copiii, adolescenþii ºi tinerii sînt mult mai dezorientaþi decît înainte de 1989, au numeroase probleme de adaptare ºi relaþionare, mulþi dintre ei ajungînd la grave tulburãri de comportament. Regimul de dinainte era restrictiv, torþionar, îþi limita posibilitãþile individuale de dezvoltate, dar, din punct de vedere social, exista o ordine pe care, vrînd-nevrînd, trebuia sã o accepþi. Ideea de ºcoalã, ca instituþie de instruire ºi educaþie, era foarte respectatã, spunîndu-se, de altfel, cã «dacã ai carte, ai parte». Acum, dacã ai carte, ai ºi necazuri ºi nu ai slujbã, ºi ai parte de orice dacã ai bani, pentru cã s-a produs rãsturnarea tablei de valori.
Copiii sînt foarte bulversaþi de faptul cã pãrinþii încearcã sã îi îndrume conform preceptelor lor de dinainte de '89, cãtre o dezvoltare spiritualã, cãtre obþinerea unei diplome, cu care se vede clar cã, în ziua de astãzi, nu mai ai ce sã faci.
Pe de altã parte, copiii, adolescenþii ºi tinerii din vremurile acestea suferã extrem de mult pentru cã se simt singuri ºi neînþeleºi, deoarece toatã lumea este plictisitã de ei. Pãrinþii au serviciu, sînt foarte ocupaþi ºi foarte stresaþi de existenþa zilnicã, de însãºi bucata de pîine pe care trebuie sã o punã pe masã, a doua zi. Cînd copilul merge bine cu ºcoala, pãrintele este foarte mulþumit ºi considerã cã nu mai are nici o problemã, dar, de fapt, acesta trãieºte o viaþã singurã. Copiii sînt, acum, într-un pericol permanent de suprastres ºi dezorganizare emoþionalã, pentru cã le este fricã de viaþã în general ºi de scopurile profesionale pe care trebuie sã le atingã. Examenele devin din ce în ce mai grele, în timp ce tot mai puþini copii fac ºcoalã, iar cerinþele programelor ºcolare depãºesc, de foarte multe ori, posibilitãþile intelectuale ale elevilor. Astfel, copiii se aflã într-un dezechilibru emoþional permanent, o datã din cauza vîrstei ºi, încã o datã, din cauza pretenþiilor pe care ºcoala ºi pãrinþii le au de la ei. Din aceste motive, cazurile de depresie sînt foarte frecvente în rîndul adolescenþilor, tinerilor ºi chiar a copiilor cu vîrste de 9, 10, 11 ani. Psihologii ºcolari nu îºi fac aºa cum trebuie datoria, iar, pe de altã parte, ignoranþa îºi spune, în continuare, cuvîntul ºi, deºi pãrinþii constatã prezenþa unor probleme de ordin psihic ºi emoþional la propriii copii, nu se adreseazã medicului psihiatru. Fata aceasta de la Roman suferea, cu siguranþã, de o depresie profundã, dar nimeni nu a vãzut“, a declarat doctor Cornelia Maria Vulpe, ºefa secþiei Psihiatrie din cadrul Spitalului Judeþean de Urgenþã Neamþ.
FOTO: Aurel Barnea, mentorul fetei, îndurerat de ultima replicã a celei mai talentate eleve ale sale
|
Autentificare
