 Pe Valea Muntelui, pericolul de inundaþii vine de la Suceava
• la posturile hidrometrice Cîrlibaba, Dorna Giumalãu, Dorna Arini sau la Broºteni, din judeþul Suveava, podurile de gheaþã acoperã toatã suprafaþa rîului, pe kilometri întregi, ºi au grosimi de pînã la 2,5 metri • „în condiþiile unei încãlziri bruºte a vremii ºi apariþia de precipitaþii sub formã de ploaie, este foarte posibil ca pe Valea Bistriþei sã existe inundaþii“, a declarat inginerul Stelian Mihãilã de la SGA Neamþ • Riscul apariþiei inundaþiilor în localitãþile strãbãtute de rîul Bistriþa, în amonte de viaductul de la Poiana Largului, va creºte exponenþial odatã cu încãlzirea vremii ºi cu apariþia ploilor anunþate, deja, în perioada urmãtoare. Unul dintre factorii care ar putea duce la agravarea situaþiei din comunele Borca, Farcaºa ºi Poiana Teiului îl reprezintã situaþia din judeþul Suceava, unde existã aglomerãri de gheþuri consistente. De menþionat cã ºi pe cursul Bistriþei, din comuna Poiana Teiului, sînt formaþiuni de gheþari pe o lungime de 1,7 kilometri ºi o grosime care variazã între 0,5 ºi 2,5 metri. ÃŽn amonte de acest sector, rîul prezintã un canal dezgheþat, avînd lãþimi cuprinse între 2 ºi 20 de metri cu gheaþã la maluri, care are o grosime de le 20 de centimetri, pînã la 1,5 metri. Dar, situaþia cea mai gravã se înregistrazã în judeþul Suceava, la posturile hidrometrice Cîrlibaba, Dorna Giumalãu, Dorna Arini sau la Broºteni, podurile de gheaþã acoperind toatã suprafaþa rîului, pe kilometri întregi ºi avînd grosimi de pînã 2,5 metri.
„ÃŽn condiþiile unei încãlziri bruºte a vremii ºi apariþiei de precipitaþii sub formã de ploaie, este foarte posibil ca, în aceste zone, sã existe pericolul apariþiei de inundaþii. Este posibil ca gheþarii din Suceava sã se disloce ºi sã porneascã la vale. Aceºtia ar putea forma blocaje, situaþie ce ar duce la apariþia problemelor în zonele de cotiturã ale rîului, la traversãri sau acolo unde malurile sînt mai joase. Nu am scãpat de fenomentul de zãpor, decît temporar“, a declarat inginerul Stelian Mihãilã, de la Sistemul de Gospodãrire a Apelor Neamþ.
Pentru a vedea care este situaþia în comunele de pe Valea Bistriþei, am luat legãtura cu primarii din douã comune. „Nu se ºtie ce se va întîmpla atunci cînd se va topi zãpada. Pericolul cel mare este ca, din amonte, din Suceava, sã vinã gheþari pe Bistriþa. Un alt aspect care trebuie luat în seamã este faptul cã, pe dealurile din jur, încã nu s-a topit zãpada“, a declarat primarul comunei Poiana Teiului, Petru Bîia. Puþin mai optimist s-a dovedit a fi primarul comunei Farcaºa, Dorinel Apalaghiþei, care a declarat cã, pe Bistriþa, nu se înregistreazã gheaþã prea multã ºi nici debitul nu este mai mare decît de obicei. „Cu toate acestea, avem experienþa anilor trecuþi ºi sîntem foarte prevãzãtori“, a declarat primarul de Farcaºa.
Controale la amenajãrile piscicole
Tot pentru prevenirea problemelor care ar putea apãrea pe cursurile de apã, o comisie formatã din reprezentanþi ai Direcþiei Apelor „Siret” Bacãu, Sistemului de Gospodãrire a Apelor Neamþ, Inspectoratului în Construcþii ºi Inspectoratului Judeþean pentru Situaþii de Urgenþã Neamþ va efectua, în perioada 21 martie- 15 mai, verificarea tehnicã a barajelor care realizeazã acumulãri pentru utilitate piscicolã.
Pentru prevenirea unor accidente în exploatare, comisia va controla dacã proprietarii lacurilor au autorizaþiile de funcþionare în condiþii de siguranþã a lucrãrilor, dacã starea tehnicã ºi funcþionalitatea echipamentelor hidrometrice sînt în regulã ºi dacã sistemul de comunicaþii între personalul tehnic ºi autoritãþile locale, precum ºi cu SGA Neamþ se realizeazã corespunzãtor. ÃŽn final, comisia constituitã prin ordin al prefectului va propune mãsuri de sancþionare, de remediere a nonconformitãþilor sau de dezafectare, acestea urmînd sã fie cuprinse într-un raport final, care va fi realizat în perioada 16-31 mai 2006. „Sub aspectul autorizaþiei de funcþionare, al mecanismelor de evacuare a debitelor excedentare ºi sistemelor de comunicare ºi alarmare, toate cele 31 de baraje din judeþul Neamþ, care realizeazã acumulari mici de folosinþã piscicolã, trebuie sã intre în legalitate” a declarat prefectul Toader Mocanu.
|
Autentificare
