Monitorul de Neamt si Roman ziarul din judetul Neamt cu cei mai multi cititori
  Stiri azi     Arhiva     Cautare     Anunturi     Forum     Redactia  
AutentificareAutentificareInregistrare 
Calendar- Arhiva de Stiri Aprilie 2006
LMMJVSD
     12
3456789
10111213141516
17181920212223
24252627282930
Stiri pe e-mail - Newsletter Monitorul de Neamt Newsletter
Nume:
Email:
Links - Link-uri catre site-uri utile Link-uri
 Judetul Neamt
 Video Production
 Cambridge
Optiuni Pagina Optiuni pagina
Adauga in Favorites Adauga in Favorites
Seteaza Pagina de start Seteaza Pagina de start
Tipareste pagina Tipareste pagina


























Monitorul de Neamt » Stiri Locale 27 Aprilie 2006
Tipăreste articolul - Varianta pentru imprimantă Trimite acest articol unui prieten  prin email
Cetatea Neamțului, un monument al gloriei trecute și al nepăsării contemporane

Cetatea Neamțului, un monument al gloriei trecute și al nepăsării contemporane

• în lipsa unor ample și temeinice lucrări de reabilitare, monumentul medieval s-a degradat continuu •

„... Dăm iar în șoseaua ce trece prin dumbrava de stejari și, de la Coverga, ne lăsăm la dreapta pe valea Nemțișorului în satul Vînători și ne oprim pe prundul Ozanei, sub malul rîpos, înalt, pe fruntea căruia stă, ca o coroană, fantastica ruină a Cetății Neamțului... Puternic înfipt în creștetul unui grind stîncos, avînd în spate întunecime de codru, în față prăpastie sub metereze-nalte și vedere largă pe toată valea, cuibul acesta de vulturi, cum îl numesc legendele, a înfruntat adesea c-o mînă de voinici oștiri năvălitoare, și-n șase veacuri de nepătată mîndrie, o singură dată și-a deschis porțile fără de luptă, și-atuncea nu unui cuceritor străin, ci falnicului domn al tuturor românilor - Mihai Viteazu.“
Așa caracteriza Alexandru Vlahuță, în stilul oarecum exaltat al epocii, falnica ctitorie mușatină care înfruntă timpurile de peste șase veacuri, unul dintre monumentele cele mai reprezentative ale județului Neamț.
Încercarea de reconsiderare, de refacere și conservare a monumentelor istorice și de arhitectură constituie, de ani buni, o temă preluată de toate conducerile succesive ale ministerului de profil. Cu toate acestea, fondurile insuficiente sau proasta dirijare a acestora, inițiativele scăpate de sub control, lipsa unei strategii coerente și existența permanentă a altor priorități fac din acest proces unul iluzoriu. Din păcate, ctitoria mușatină de pe dealul Pleșu, după ce a înfruntat cîteva veacuri, se arată a fi din ce în ce mai abătută. Pentru că ceea ce n-au reușit să facă Mahomed al II-lea în 1476, Soliman în 1538, Ioan Sobieschi în 1691 și Mihai Racoviță în 1718, se pare că vom reuși noi. Ruinele Cetății Neamț vor deveni, în curînd, ruinuri...

Alcoolul dăunează grav sănătății
Pe drumul de costișă ce duce la... Cetate, te întîmpină, de la început, o măsuță de lemn pe care cîteva femei din Bălțătești oferă vizitatorilor, în spiritul grandiosului program național de corelare a turismului cu comerțul, cîte ceva din binefacerile naturale ale regiunii: dulcețuri, șerbet, în borcane legate cu sfoară și, evident, mostre de jumătate de litru - pentru că alcoolul consumat în exces dăunează grav sănătății - din rachiul „perjarilor“.
Drumul pătrunde, apoi, pieptiș în adîncul pădurii, vegheat de ceea ce au fost, cîndva, felinare. Stîlpii, văduviți de becuri, stau aplecați într-o rînă ca niște vestigii ale unei epoci ce a descoperit electricitatea și binefacerile ei; de care astăzi, în epoca informaticii, ne-am dezbărat. Împresurat de lumina estompată de crengile dese, încerc să-mi închipui cum e să te prindă seara pe aici și mă îngrozesc.

Păstrați curățenia!
Dar și mai tare mă îngrozesc cînd constat inutilitatea coșurilor de gunoi vopsite în galben, pe care se regăsește tot atît de inutilul îndemn: „Păstrați curățenia!“. Conținutul recipientelor zace la picioarele lor, pe o rază de cîțiva metri. Mai departe, ambalaje răzlețe înnobilează pădurea cu mesajele lor mobilizatoare. Tot traseul arată ca o groapă de gunoi care este departe de a fi ecologică. Pe alocuri, drumul cîrpit ingenios în buna tradiție a nației dă, totuși, semne de slăbiciune și lehamite și se lasă, cu tot cu balustrada metalică, către rîpa plină de resturile civilizației.

Atenție, cad pietre!
În rariște, cînd înălțimea copleșitoare a Cetății umple ochiul de cer deschis asupră-i, constați, de departe, că urmele ghiulelelor polone adastă și astăzi, nevindecate, deasupra porții de intrare. Mai mult, baza cîtorva dintre stîlpii de susținere ai arcuitului pod de acces este, pe alocuri, agresată de apă, și mortarul risipit lasă să se vadă conturul descărnat al pietrei dezgolite. Pe pod, traversele putregăioase și mișcătoare te umplu de emoțiile hăului care se cască sub tine. Pe alocuri, unele au mai fost înlocuite și reparate de către cei ce gospodăresc monumentul. De altfel, în monetărie, un vraf de scînduri și dulapi așteaptă, feriți de umezeală, să fie folosiți la următoarele cîrpeli. În turnul de nord-est, o capră din tumurugi încearcă să proteguiască bolta dindărătul zidului cariat. Deși încă în picioare, multe din zidurile incintei par să fi obosit. Cel mai mult a avut de suferit cărămida din structurile semicirculare ale bolților și cea folosită pe post de umplutură între rosturile pietrelor. În același timp, părțile superioare ale ruinelor, cele mai expuse intemperiilor, au început să se lepede de greaua povară a pietrelor. Cea mai gravă problemă este, însă, a zidului frontal de incintă unde, lîngă poarta de acces, o plăcuță avertizează vizitatorii: „Atenție, cad pietre! Nu stați sub ziduri!“.

Un ghid sceptic
Ghidul Mihai Cucolea eliberează biletele de intrare și nu uită să le reamintească vizitatorilor că, pentru a se revedea și la ieșire, este bine să fie atenți să nu le crească vreun bolovan în cap. Și, ca toți istoricii medievali, e destul de sceptic:
„Vara asta, datorită problemelor care au fost în țară, numărul vizitatorilor a scăzut considerabil, față de anul trecut. În medie, la sfîrșit de săptămînă, avem cam o sută cincizeci-două sute de vizitatori. În timpul verii, evident, numărul este mai mare; mai vin grupuri de copii, grupuri organizate. Cele mai urgente probleme sînt legate de dărîmarea zidului de la intrare și de starea precară a lemnăriei podului de acces care trebuie schimbată, pentru că grinzile sînt putregăioase. Turiștii fac destule observații. Nu avem o carte de sesizări și reclamații, dar, verbal, fac destule. În primul rînd, legate de cele două probleme de care am pomenit. De altfel, noi am montat și plăcuțe avertizoare, pentru că nu știi cînd poate veni o piatră de sus. Drumul de acces lasă de dorit și, mai ales, coșurile de gunoi puse de cei de la silvic. Ar trebui făcută o inspecție în pădure. Să vină să vadă aspectul. Aici, sus, unde sînt coșurile noastre, este ordine. Ce este pe drumul de acces e treaba pădurarului. Sper să nu se supere pe mine. Cei de la rezervația de zimbri au venit, au așezat coșurile și le-au lăsat așa. Nu-i interesează. Au un contract cu primăria și asta privește și administrarea. Băieții care vin își mai descarcă nervii pe coșurile de gunoi. Pe alee, nu te poți lua de ei pentru că, știm prea bine, este democrație originală. Se reclamă starea proastă a drumurilor de acces la mănăstirile de la Văratec și Agapia. Chiar am avut un grup de greci care ne-au spus că, dacă pînă acum veneau o dată sau chiar de două ori pe an aici, de acum n-or s-o mai facă. Și-au stricat mașinile. Sînt observații care privesc întreaga zonă turistică din care facem și noi parte.“

Un director mîhnit
Directorul Complexului Muzeal Județean Neamț, Gheorghe Dumitroaia, se arată - și, de bună seamă, chiar și este - foarte mîhnit de imposibilitatea de a face mai mult pentru reconsiderarea monumentului mușatin.
Reporter: Moștenirile strămoșilor noștri ne dau numai bătaie de cap, domnule director. Ce mai sperați în legătură cu monumentul medieval de la Tîrgu Neamț?
Gheorghe Dumitroaia: În legătură cu Cetatea Neamțului, a fost aprobat un proiect PHARE pentru reparația podului de acces și unele plombări care se impun, avînd în vedere că au loc anual desprinderi de piatră din ziduri care, practic, pun în pericol însăși existența monumentului.
Rep.: Anul trecut, vă plîngeați de drumul de acces.
G.D.: Drumul, în mare, este reparat de către Primăria Tîrgu Neamț, dar conform proiectului, se va merge de jos cu drum, lumină, proiectoare, apă și un punct de documentare care va sluji și drept adăpost pentru colegii care lucrează acolo.
Rep.: Demersurile s-au făcut de ceva vreme în acest proiect.
G. D.: Intervenția la Cetatea Neamțului este de multă vreme așteptată. A mai fost și un proiect anterior care trebuia să profite de comemorarea, în 2004, a lui Ștefan cel Mare. La fața locului, în luna august, ministrul de atunci, Răzvan Teodorescu, ne-a informat că s-a aprobat jumătate din suma necesară, mai precis 6,6 miliarde, dar, pînă la sfîrșitul anului, nu am primit nici un leu. Ce s-a întîmplat cu banii... trageți dumneavoastră concluziile. Ca să nu mai vorbim de faptul că au intervenit o mulțime de probleme organizatorice. Institutul monumentelor istorice nu s-a îngrijit din timp de procurarea lemnului, de exemplu. Acolo trebuie luat lemn de stejar din timp, pus la uscat, tratat... Nu se poate folosi orice. Și trebuie o cantitate mare, cîteva sute de metri cubi. Nu se poate face peste noapte.

Îngrijorare ministerială
Directorul Direcției pentru Cultură, Culte și Patrimoniu Cultural a județului Neamț, Adrian Alui Gheorghe, este de părere că administrațiile locale și comunitățile ar trebui să fie mai grijulii cu ceea ce le aparține: „Cetatea Neamțului nu poate să arate mai bine decît împrejurimile. E grav, însă, ce se întîmplă acolo și riscăm să pierdem mărturii patrimoniale importante, din motive diferite: sărăcie, lipsă de coerență a programelor naționale de restaurare, intervenții pompieristice, inconsistente, care n-au rezolvat fondul problemei... La nivelul direcției specializate din cadrul Ministerului Culturii și Cultelor, starea Cetății Neamțului este privită cu îngrijorare și sînt promise fonduri. Oricum, trebuie o intervenție rapidă, pînă cînd localnicii nu vor reuși să îngroape cetatea în gunoaie. Am condus niște specialiști în patrimoniu din străinătate la Cetatea Neamțului, la Agapia, la Văratec, și au rămas profund dezamăgiți de drumurile proaste, de gropi, de lipsa de interes a administrațiilor locale pentru patrimoniul din preajmă.“

Final romantic
În anul 1971, M. Drăgotescu, D. Bîrlădeanu și Gh. Bunghez, într-o lucrare dedicată monumentelor istorice din județul Neamț, concluzionau astfel prezentarea Cetății Neamțului: „Supusă în ultimii ani unor ample lucrări de restaurare și consolidare, cetatea și-a recîștigat semeția de altădată. S-a refăcut pînza de ziduri din vremea lui Ștefan cel Mare; podul de acces cu stîlpii săi monumentali se oprește din nou în fața porții principale; construcțiile anexe din interior au fost reamenajate. Mai mult ca oricînd, părăsind cetatea și privind în urmă, ni se pare și nouă, asemenea lui Vlahuță, că în forma zidurilor sale vedem coroana lui Ștefan cel Mare.“ Nu îndrăznesc să vă spun ce vedem astăzi...

NOTĂ: Documentarea acestui articol a fost făcută de înainte ca autoritățile locale din Tîrgu Neamț, cu sprijinul Consiliului Județean, să cîștige, recent, un proiect PHARE, intititulat „Reabilitare monument istoric Cetatea Neamțului“. El va beneficia de o finanțare de 1,7 milioane euro, urmînd a se reabilita infrastructura rutieră de la Policlinica din orașul de la malurile Ozanei și pînă la cetate, construirea a două parcări, canalizări și alimentare apă pînă în incinta monumentului medieval, trotuare, reparații la ziduri și podul cetății etc.

Articol afisat de 1811 ori  |  Alte articole de acelasi autor  |  Trimite mesaj autorului
(Ioan AMIRONOAIE)
Adaugă comentariul tău la acest articol Comentarii la acest articol:
Nu există nici un comentariu la acest articol
Stiri Locale Stiri Locale
Stiri Social Stiri Social
Stiri Sport Stiri Sport
Stiri Eveniment cultural Stiri Eveniment cultural
Stiri Politica Stiri Politica
Stiri Sanatate Stiri Sanatate
Stiri Opinii Stiri Opinii
Stiri, informatii, cursul valutar, datele meteo, horoscop, discutii, forum.
Webdesign by webber.ro | Premium UK domain names
©2003-2006 Drepturile de autor asupra intregului continut al acestui site apartin in totalitate Grupul de Presa Accent SRL Piatra Neamt
Reproducerea totalĂŁ sau partiala a materialelor este permisa numai cu acordul Grupului de Presa Accent Piatra Neamt.
Grupului de Presa Accent SRL - societate in insolventa, in insolvency, en procedure collective