 Unul din autorii atentatului cu bombã de la Trifeºti vrea în libertate
• Eugen Prigoreanu a fãcut cerere de întrerupere a executãrii pedepsei • în 2000, el a fost condamnat la 12 ani de închisoare • „creierul“ afacerii a fost condamnat în lipsã • Eugen Prigoreanu, de 38 de ani, din Piatra Neamþ, unul dintre autorii atentatului cu bombã de la Trifeºti, nu mai vrea la închisoare ºi a fãcut cerere de întrerupere a executãrii pedepsei. ÃŽn acest moment, solicitarea lui este pe rolul Tribunalului Judeþean Neamþ, în curs de judecatã. Prigoreanu ºi-a motivat cererea prin aceea cã are în întreþinere 3 copii minori, dar ºi cu alte motive de ordin personal. Urmeazã ca judecãtorii sã stabileascã dacã pietreanul se va bucura un timp de libertate, ori nu. Reamintim cã acesta este unul dintre autorii primului atentat cu bombã petrecut în Neamþ, în 1999. El a acþionat împreunã Radu Silviu Cãlin, 42 de ani, ºi Petru Iulian Torcaru, de 26 de ani. Cei trei au fost tocmiþi de Elena Nistor pentru a arunca în aer o clãdire, urmînd ca aceasta sã încaseze, dacã totul ar fi mers conform planului, asigurarea pentru imobil. De menþionat este faptul cã prima se ridica la 5,5 miliarde de lei, o sumã fabuloasã la nivelul anului 1999. Planul nu a funcþionat, iar, la final, cei trei bãrbaþi au primit pedepse grele. Prigoreanu, patron al firmei Alarm Sistem SRL, cel care a plãnuit totul în detaliu, a primit 12 ani de închisoare, iar Cãlin ºi Torcaru, cîte 10 ani de detenþie, toþi fiind gãsiþi vinovaþi de asociere în vederea sãvîrºirii de infracþiuni, nerespectarea regimului materiilor explozive, lipsire de libertate, distrugere ºi complicitate la înºelãciune. Elena Nistor, „creierul“ afacerii, a fugit, dupã incident, în Italia, de unde nu a mai fost extrãdatã, deoarece actele necesare nu au fost trimise la timp de autoritãþile române. ÃŽn cele din urmã, în 2004, a fost judecatã în lipsã ºi condamnatã la 3 ani de închisoare, sentinþã pãstratã ºi dupã exercitarea cãilor de atac. Dar iatã cum au avut loc faptele.
Autorul moral, ºi cu bani încasaþi, ºi în libertate
ÃŽn 1997, Nistor a achiziþionat un imobil cu 18 camere situat pe E85, în localitatea Trifeºti, urmînd ca acesta sã fie transformat în complex comercial. Avînd datorii imense, ea a încercat sã vîndã construcþia, dar nu a gãsit persoane interesate ºi s-a decis sã o asigure, iar apoi sã o dinamiteze pentru a încasa prima de asigurare, care, la acea datã, avea o valoare imensã - 5,5 miliarde de lei. ÃŽn iunie 1999, l-a contactat pe Eugen Prigoreanu, pe care l-a tocmit sã dinamiteze clãdirea contra sumei de 500 milioane de lei. La rîndul sãu, Prigoreanu i-a angajat, pentru ajutor, pe Iulian Torcaru ºi Radu Cãlin. ÃŽmpreunã au mers la Satu Mare, de unde au cumpãrat zece kilograme de dinamitã ºi capse detonatoare. Toate acestea au fost plãtite cu 23 milioane de lei ºi 1.000 de mãrci germane. S-au stabilit toate detaliile ºi, de comun acord, s-a hotãrît ca ziua în care clãdirea va fi aruncatã în aer sã fie 9 septembrie 1999. La data stabilitã, cei trei tineri au venit la Trifeºti, au anihilat paznicul, adormindu-l cu fenobarbital, ºi au trecut la treabã. Cãlin a rãmas sã asigure paza, iar ceilalþi doi au gãurit pereþii, au montat dinamita ºi capsele. Cu ajutorul curentului electric de la un acumulator auto, au fost activate capsele, iar explozia s-a produs la 4.30 dimineaþa. Rezultatul a fost dãrîmarea parþialã a unui perete care a cãzut peste firul electric, secþionîndu-l ºi întrerupînd restul exploziilor. Paguba s-a cifrat la 169,3 milioane de lei, sumã pe care învinuita a încasat-o ca primã de asigurare, fãrã ca firma de asigurãri sã ºtie cã patroana este autoarea moralã a atentatului. Inspectoratul de Protecþie Civilã Neamþ a comunicat cã producerea exploziei ar fi putut afecta persoanele ºi autoturismele de pe E85, avînd în vedere faptul cã depozitul era la o distanþã mai micã de 350 de metri de ºoseaua europeanã. Neatingerea rezultatului scontat a adus fricþiuni între cei implicaþi. Autorii ºi-au cerut banii, dar patroana a refuzat sã ofere recompensa, pe motiv cã „lucrarea“ nu a fost dusã la bun sfîrºit. La scurt timp, Nistor a fugit din þarã ºi a stat în Italia. Ulterior, a fost prinsã prin Interpol, dar, pentru cã autoritãþile române nu au trimis la timp documentele necesare, a fost pusã în libertate.
FOTO: Aruncarea în aer a depozitului a reuºit parþial
|
Autentificare
