Monitorul de Neamt si Roman ziarul din judetul Neamt cu cei mai multi cititori
  Stiri azi     Arhiva     CĂŁutare     Anunturi     Forum     Redactia  
AutentificareAutentificareÎnregistrare 
RSS News Feed - Monitorul de Neamt Retele Sociale si RSS
RSS - Monitorul de Neamt
Calendar- Arhiva de Stiri Mai 2006
LMMJVSD
1234567
891011121314
15161718192021
22232425262728
293031    
Stiri pe e-mail - Newsletter Monitorul de Neamt Newsletter
Nume:
Email:
Optiuni PaginĂŁ Optiuni paginĂŁ
AdaugĂŁ in Favorites AdaugĂŁ in Favorites
SeteazĂŁ PaginĂŁ de start SeteazĂŁ PaginĂŁ de start
TipĂŁreste pagina TipĂŁreste pagina


























Monitorul de Neamt » Stiri Opinii 10 Mai 2006
Tipăreste articolul - Varianta pentru imprimantă Trimite acest articol unui prieten  prin email
Corupția: cum se spală banii murdari (III)

Corupția: cum se spală banii murdari (III)

Dacă tot ne mirăm noi, cîteodată, cum un simplu ingineraș, un croitor, contabil sau tipograf, în fine, cum un fost vecin de-al nostru de scară, de apartament, după revoluțiune, aproape din senin, a devenit mare om de afaceri, mare om politic, mare stăpîn pe o jumătate, pe un sfert, pe un sfert de sfert sau sfert de sfert de județ, iată, am ajuns la partea a III-a a demersului nostru gazetăresc privind corupția. Am vorbit, în această rubrică, despre corupția albă, cenușie și neagră și despre corupția politică, economică și administrativă. Acum, vorbim despre implicarea crimei organizate și despre spălarea banilor. Teoretic. Practic, au făcut-o ei, barosanii de azi, pe care-i mai vezi doar pe la televizor, în mașini, cu sau fără însoțitori de la D.N.A. Nu, să nu credeți că această ultimă frază are un ton optimist. Ei își văd de ale lor, noi cu timidele noatre analize. Oricum, Dumnezeu le vede pe toate!

Bănci pirat și bănci fantomă
Nu mai departe decît acum zece ani, o lucrare de specialitate punea sub semnul întrebării activitatea unora din cele peste 1.700 de companii libaneze sau româno-libaneze al căror capital total nu depășea 10 milioane de dolari, dar care derulau în afaceri cîteva sute de milioane de dolari anual. Pe de altă parte, unele bănci și firme din România, uneori chiar și persoane fizice au fost abordate de cetățeni nigerieni care, de regulă, se declarau a fi coacționari ai Corporației Naționale a Petrolului din Nigeria, oferind sume de ordinul a milioane de dolari, comision, în schimbul includerii unor sume cu mult mai mari în conturile deschise de bănci românești. În același timp, o serie de cetățeni străini, îndeosebi arabi, acționau pentru cumpărarea unor firme înființate în România, care nu mai puteau fi menținute de vechii proprietari. Se speculau atunci, normal, necesitățile de capital ale economiei noastre în tranziție. Așa cum și-au dovedit și în alte cazuri eficiența, s-au folosit „băncile pirat“ care efectuau operațiuni, de regulă, în „paradisuri fiscale“, doar pentru firmele paravan ale traficanților, precum și a „băncilor fantomă“. Pentru a vă da un exemplu de bancă fantomă, nominalizăm „Banca pentru dezvoltarea construcțiilor“ din Poznan care, în realitate, era o simplă căsuță poștală, care a introdus în Germania 145 milioane dolari proveniți din Hong Kong, după care și-a încetat, cam brusc, existența.

Cum se spală banii în România
Cu toate că nu se află chiar pe primul loc printre mecanismele de spălare a banilor murdari (proveniți din activități ilicite de crimă organizată), cea mai interesantă și paradoxală metodă este aceasta, pe care noi o numerotăm cu:
1. Simularea unor activități editoriale, respectiv tipărirea unor cărți într-un număr mic de exemplare și înregistrarea unor tiraje de masă și a unor prețuri mari. Astfel, aceste „best sellers-uri“ pot transforma o bună parte din banii murdari ai unor afaceriști veroși, în bani curați și parfumați, de un alb strălucitor. Desigur, totul se ascunde sub masca unor generoase sponsorizări. Același procedeu este folosit și în producția de filme, numai că, în România, producția aceasta a scăzut de-a dreptul dramatic. Oricum, există producție de televiziune, unde rating-urile pot fi și ele..., cum să o spunem?, mai mult sau mai puțin... reale, în fine, repetăm, este un procedeu verificat de spălare a banilor proveniți din crima organizată, adică droguri, trafic de carne vie, de armament, furturi de mași de lux etc.
2. O practică larg folosită la noi este legalizarea de către stat a sumelor respective, prin intermediul micilor magazine. Vorbim despre sumele de bani murdari. Sînt și în Neamț asemenea mici magazine? Este doar o întrebare, după care continuăm: astfel, grupările de crimă organizată achiziționează bunuri de larg consum la prețuri foarte mici, apoi le revînd la prețuri modice, indicînd, însă, în actele contabile, un preț mult mai mare și înregistrînd veniturile corespunzătoare din care statul își reține impozitul, restul fiind profit net de bani „legali“. Toată lumea este mulțumită. Fără supărare, o să explicităm că eu, de exemplu, am făcut rost de o sacoșă de bani murdari, din droguri, pe care vreau să-i pun în circuit. Așa că renunț la o parte din ei prin această metodă și devin negustor cinstit. E simplu, nu?
3. O altă formulă folosită este spălarea banilor cu corupția, profitîndu-se de posibilitatea pe care o au demnitarii de a contracta împrumuturi fără dobîndă, rambursabile pe termen lung, acestea fiind plasate la anumite bănci care asigură deponentului dobînzi cu mult mai mari, legalizînd, pe de o parte, banii respectivi și, în același timp, îmbogățindu-l pe funcționarul corupt. Exemplu celebru: Bancorex.
În general, aceste profituri sînt reciclate în străinătate și aduse sub formă de investiții străine. Nu este o noutate faptul că România se află în vizorul specialiștilor în „spălarea“ banilor, îndeosebi ca urmarea a deschiderii pieței în condițiile inexistenței unui cadru eficient pentru prevenirea folosirii, în scopuri ilicite, a facilităților oferite pentru atragerea capitalului străin. Așa se explică și utilizarea, cu predilecție, de către grupuri specializate, a unor domenii ce asigură o circulație rapidă și condiții de eludare a controlului pe circuitul acestora, cum ar fi cazinourile, casele de schimb valutar, filialele unor bănci și companii de asigurare special înființate. Pe acești escroci, din păcate, îi găsim peste tot. Cu costum, cravată și oferte speciale, jucînd jocul finanțatorilor lor din umbră. Contra jetoanelor pentru joc, se primesc cecuri neandorsate în conturile unor întreprinderi în dificultate financiară; jetoanele, la rîndul lor, sînt predate, fără a fi întrebuințate la joc, contra unui cec sau a banilor lichizi care sînt declarați drept cîștig. Alte modalități de reciclare a banilor în cazinouri sînt introducerea de sume ilicite declarate, ulterior, „pierdute în joc“ de către client, sau utilizarea unui lanț de cazinouri, aflate în administrația aceleiași grupări între care se efectuează „locații de măsură de joc“, la tarife extrem de ridicate, sumele fiind introduse, apoi, în conturi unde fiscul și justiția au acces dificil. Acum ne întrebăm și noi: cum oare, Neamțul, un județ de-a dreptul turistic, poate exista fără cazinouri? Jocurile de noroc ar putea fi - nu-i așa? - norocul nostru. Pe cai!

Articol afisat de 4618 ori  |  Alte articole de acelasi autor  |  Trimite mesaj autorului
(Cristian TIMOFTE)
Adaugă comentariul tău la acest articol Comentarii la acest articol:
Nu există nici un comentariu la acest articol
Stiri Locale Stiri Locale
Stiri Economie Stiri Economie
Stiri Social Stiri Social
Stiri Sport Stiri Sport
Stiri Opinii Stiri Opinii
Stiri, informatii, cursul valutar, datele meteo, horoscop, discutii, forum.
Webdesign by webber.ro | Powered by SiteManager CMS
©2003-2006 Drepturile de autor asupra Ăźntregului continut al acestui site apartin Ăźn totalitate Grupul de Presa Accent SRL Piatra Neamt
Reproducerea totalĂŁ sau partialĂŁ a materialelor este permisĂŁ numai cu acordul Grupului de Presa Accent Piatra Neamt.
Grupului de Presa Accent SRL - societate in insolventa, in insolvency, en procedure collective