Modelul balcanic: Groapa cu sictir

Am auzit, e drept ceva mai demult, cĂŁ judeĂžul NeamĂž ar trebui sĂŁ devinĂŁ un judeĂž turistic. CĂŁ asta ar fi una dintre Âşansele acestui judeĂž care are pĂŁdure, mĂŁnĂŁstiri, Casa CreangĂŁ (era sĂŁ scriu Âşi Casa Sadoveanu, din vitezĂŁ, uitĂŽnd cĂŁ a fost „dezafectatĂŁ“ cu japca), Cheile Bicazului (trecute Âşi alea, cĂŽt s-a putut, ĂŽn judeĂžul vecin), Cultura Cucuteni, Turnul lui ÂŞtefan, staĂžiuni ca DurĂŁu, ori ca BĂŁlÞãteÂşti, Cetatea NeamĂžului, Hanul AncuĂžei, Cheile ÂŞugĂŁului, BĂŁile Oglinzi etc. A crescut, ĂŽncet, o ploaie de agro-pensiuni. AdevĂŁrat, mai ĂŽncet decĂŽt ĂŽn Suceava, unde existĂŁ o structurĂŁ vie Âşi activĂŁ a proprietarilor de pensiuni, de cĂŽĂživa ani buni.
Contraponderea la toate acestea este infrastructura. Acesta e primul lucru pe care ĂŽl va spune, la prima vedere, un om aflat ĂŽn trecere pe aici. Nu cĂŁruĂžele cu cai - o raritate ĂŽn Vest, deci interesante - ar fi problema. Ci drumurile efectiv distruse, drumuri care nu reprezintĂŁ, pĂŽnĂŁ la urmĂŁ, nici ele, cea mai mare problemĂŁ. Ele se ĂŽnscriu ĂŽn model. Modelul care urmeazĂŁ dacĂŁ treci de prima vedere. Un model de un sictir indescriptibil. Cum altfel sĂŁ califici lucrurile de vreme ce tot e varĂŁ, sezon Âşi ne-am dori - declarativ, desigur - turiÂşti. Ce se ĂŽntĂŽmplĂŁ cu turiÂştii? A, mai nimic, sĂŽnt trataĂži la nivelul ĂŽnaltului sictir administrativ. „Se lucreazĂŁ“ este o formulĂŁ care Ăži se toarnĂŁ ĂŽn cap, de sus ĂŽn jos, ca o cĂŁldare cu apĂŁ rece, dacĂŁ ĂŽntrebi.
Cum Âşi pe unde? Nici nu mai ĂŽndrĂŁzneÂşti sĂŁ calculezi care „ales“ sau „numit“ are vreo cabanĂŁ, ori casĂŁ, ca sĂŁ vezi ce Âşi pe unde e asfaltat. Ce Sapard s-a prins, ori nu, de ĂŽntrerupe zecile de kilometri de gropi Âşi de gĂŁuri plasate strategic. Sau ce primar a schimbat partidul, de are bani de drumuri. PĂŽnĂŁ la urmĂŁ, la electorat ar trebui sĂŁ ajungĂŁ rezultatele, nu? CĂŁ ele seamĂŁnĂŁ, turbat de prost, de la o rundĂŁ de alegeri la alta, nici nu mai conteazĂŁ. Oamenii par sĂŁ se fi lĂŁmurit cĂŁ doctrina este ultimul lucru pe lista de prioritĂŁĂži a politicienilor. Þin minte cĂŁ, ĂŽn campania electoralĂŁ, un candidat, pe care l-am ĂŽntrebat despre doctrina partidului sĂŁu, s-a bĂŽlbĂŽit surprins: „Dumneata ĂŽntrebĂŁ-mĂŁ ce pot sĂŁ fac, nu prostii din astea, teoretice!?“. Omul „vindea“ un amestec politic, altfel bun la electorat.
În ultimul an, va ĂŽncepe o mare efervescenÞã politicĂŁ, peste tot pe unde se poate. AÂşa cum, zilele astea, primarii Âşi consilierii sĂŽnt ĂŽntinÂşi ca rĂŽmele pe care se bat puii, fiindcĂŁ se apropie termenul Âşi se stabileÂşte care Âşi pe unde rĂŁmĂŽne, ori la ce partid trece. ÂŞi aici funcĂžioneazĂŁ tot modelul; structura bĂŁdĂŁranĂŁ, „sĂŁ se prindĂŁ trenul“, a acelei ziceri despre Putere: „Puterea corupe. Puterea absolutĂŁ, corupe absolut“.
Una dintre ilustrĂŁrile „modelului“ o puteĂži gĂŁsi pe drumul cĂŁtre MĂŁnĂŁstirea Agapia. Cine vrea sĂŁ ajungĂŁ la MĂŁnĂŁstirea Agapia vine dinspre Piatra NeamĂž pe un drum prost pe care, ĂŽn plin sezon, au ĂŽnceput ceva lucrĂŁri de asfaltare. PoĂži ĂŽnjura printre dinĂži Âşi trage nĂŁdejde cĂŁ, odatĂŁ fĂŁcĂŽnd stĂŽnga, vei merge mai bine spre lĂŁcaÂşul pictat de Grigorescu. DupĂŁ care intri pe un drum cu adevĂŁrat prost, tot o groapĂŁ. PĂŽnĂŁ ĂŽn faĂža satului mĂŁnĂŁstiresc, ale cĂŁrui cĂŁsuĂže sĂŽnt renovate ĂŽntr-o bĂŁÂşcĂŁlie pur balcanicĂŁ. În faĂža mĂŁnĂŁstirii, al cĂŁrei turn se cojeÂşte de bucĂŁĂži mari de glet, sprijinitĂŁ de un zid, o turistĂŁ care privise obositĂŁ peisajul, murmurase ĂŽncet, ca pentru sine: „NERUÂŞINAÞII!“.