Tati cu „meseria“ de mamici
Foarte multi barbati din judetul Neamt au renuntat la cariera, la o slujba mai mult sau mai putin bine platita, pentru a sta acasa sa-si Ă®ngrijeasca pruncii. Cum ideea de a schimba scutece si a Ă®ncalzi biberoane nu prea surĂ®de unui barbat, motivatia este alta. Nici varianta salariului mai mare pe care-l avea Ă®nainte de a intra Ă®n concediul de crestere a copilului nu sta Ă®n picioare, deoarece, acum, indemnizatia consta Ă®ntr-o suma fixa si nu depinde de drepturile banesti ale salariatului. Motivul tatilor care renunta o perioada mare de timp la slujba Ă®n favoarea cresterii pruncilor este altul. Perioada indemnizata de crestere a copilului este de 2 ani sau 3 ani (Ă®n cazul copilului cu handicap). „Unul din principalele motive pentru care barbatii intra Ă®n concediu de crestere a copilului este acela ca mamele nu Ă®ndeplinesc, Ă®n unele cazuri, conditiile de stagiu de cotizare. PĂ®na Ă®n decembrie anul trecut, trebuia un stagiu de cotizare, pentru a putea beneficia de indemnizatie de crestere a copiului, de 10 luni, iar, de la 1 ianuarie 2006, acesta trebuie sa fie de 12 luni. Pe de alta parte, pĂ®na la Ă®nceputul acestui an, banii pentru aceste indemnizatii erau suportati din bugetul asigurarilor sociale de stat, iar, de la Ă®nceputul lui 2006, sĂ®nt din bugetul de stat prin Ministerul Muncii“, a declarat Claudia Chirila, director al Directiei de Munca, Solidaritatii Sociale si Familiei Neamt. Mai sĂ®nt si alte variante, Ă®n familiile unde femeile cĂ®stiga cu mult mai bine decĂ®t barbatii. ĂŽn aceste situatii, mamicile merg la munca, iar tatii ramĂ®n acasa si beneficiaza de indemnizatia de crestere a copilului, care Ă®n foarte multe cazuri este cu mult mai mare decĂ®t salariul. Asa se face ca, Ă®n evidentele institutiei mentionate sĂ®nt, Ă®n acest moment, 4.353 de dosare de acordare a indemnizatiei de crestere a copilului. 3.317 de nemtence stau acasa cu copilul, iar Ă®n alte 1.036 de familii de acest lucru se ocupa barbatii. ĂŽn alta ordine de idei, din totalul indemnizatiilor acordate, 2.225 sĂ®nt Ă®n mediul rural, iar 2.128 sĂ®nt Ă®n orasele judetului. Si Ă®n statisticile care arata gradul de ocupare a populatiei numarul barbatilor care sĂ®nt Ă®n cautarea unui loc de munca este cu mult mai mare decĂ®t cel al femeilor care stau acasa, Ă®n somaj. Acest lucru se datoreaza faptului ca pe piata fortei de munca, cel putin cea din judetul Neamt, exista multe oferte care se adreseaza Ă®n special femeilor, iar locurile de munca pentru barbati sĂ®nt ceva mai rare. ĂŽn plus, foarte multe din muncile care ar putea fi facute de barbati sĂ®nt foarte prost platite, astfel Ă®ncĂ®t slujba de “dadaca” la propriul copil este o alternativa pĂ®na la integrarea Ă®n conditii multumitoare pe piata muncii. „Femeile Ă®si gasesc de lucru mai usor decĂ®t barbatii, pentru ca paleta de prestari de servicii pentru barbati este foarte mult orientata Ă®n jurul constructiilor, multe locuri de munca aparĂ®nd pe timpul verii. Si cei mai multi dintre ei prefera sa lucreze pe cont propriu, Ă®n constructii, si nu la agentii economici care ofera locurile de munca“, a declarat Alina Boariu, purtator de cuvĂ®nt al Agentiei Judetene pentru Ocuparea Fortei de Munca Neamt.
|