Tati cu „meseria“ de mamici
Foarte multi barbati din judetul Neamt au renuntat la cariera, la o slujba mai mult sau mai putin bine platita, pentru a sta acasa sa-si īngrijeasca pruncii. Cum ideea de a schimba scutece si a īncalzi biberoane nu prea surīde unui barbat, motivatia este alta. Nici varianta salariului mai mare pe care-l avea īnainte de a intra īn concediul de crestere a copilului nu sta īn picioare, deoarece, acum, indemnizatia consta īntr-o suma fixa si nu depinde de drepturile banesti ale salariatului. Motivul tatilor care renunta o perioada mare de timp la slujba īn favoarea cresterii pruncilor este altul. Perioada indemnizata de crestere a copilului este de 2 ani sau 3 ani (īn cazul copilului cu handicap). „Unul din principalele motive pentru care barbatii intra īn concediu de crestere a copilului este acela ca mamele nu īndeplinesc, īn unele cazuri, conditiile de stagiu de cotizare. Pīna īn decembrie anul trecut, trebuia un stagiu de cotizare, pentru a putea beneficia de indemnizatie de crestere a copiului, de 10 luni, iar, de la 1 ianuarie 2006, acesta trebuie sa fie de 12 luni. Pe de alta parte, pīna la īnceputul acestui an, banii pentru aceste indemnizatii erau suportati din bugetul asigurarilor sociale de stat, iar, de la īnceputul lui 2006, sīnt din bugetul de stat prin Ministerul Muncii“, a declarat Claudia Chirila, director al Directiei de Munca, Solidaritatii Sociale si Familiei Neamt. Mai sīnt si alte variante, īn familiile unde femeile cīstiga cu mult mai bine decīt barbatii. Īn aceste situatii, mamicile merg la munca, iar tatii ramīn acasa si beneficiaza de indemnizatia de crestere a copilului, care īn foarte multe cazuri este cu mult mai mare decīt salariul. Asa se face ca, īn evidentele institutiei mentionate sīnt, īn acest moment, 4.353 de dosare de acordare a indemnizatiei de crestere a copilului. 3.317 de nemtence stau acasa cu copilul, iar īn alte 1.036 de familii de acest lucru se ocupa barbatii. Īn alta ordine de idei, din totalul indemnizatiilor acordate, 2.225 sīnt īn mediul rural, iar 2.128 sīnt īn orasele judetului. Si īn statisticile care arata gradul de ocupare a populatiei numarul barbatilor care sīnt īn cautarea unui loc de munca este cu mult mai mare decīt cel al femeilor care stau acasa, īn somaj. Acest lucru se datoreaza faptului ca pe piata fortei de munca, cel putin cea din judetul Neamt, exista multe oferte care se adreseaza īn special femeilor, iar locurile de munca pentru barbati sīnt ceva mai rare. Īn plus, foarte multe din muncile care ar putea fi facute de barbati sīnt foarte prost platite, astfel īncīt slujba de “dadaca” la propriul copil este o alternativa pīna la integrarea īn conditii multumitoare pe piata muncii. „Femeile īsi gasesc de lucru mai usor decīt barbatii, pentru ca paleta de prestari de servicii pentru barbati este foarte mult orientata īn jurul constructiilor, multe locuri de munca aparīnd pe timpul verii. Si cei mai multi dintre ei prefera sa lucreze pe cont propriu, īn constructii, si nu la agentii economici care ofera locurile de munca“, a declarat Alina Boariu, purtator de cuvīnt al Agentiei Judetene pentru Ocuparea Fortei de Munca Neamt.
|