Monitorul de Neamt si Roman ziarul din judetul Neamt cu cei mai multi cititori
  Stiri azi     Arhiva     Cautare     Anunturi     Forum     Redactia  
AutentificareAutentificareInregistrare 
RSS News Feed - Monitorul de Neamt Retele Sociale si RSS
RSS - Monitorul de Neamt
Calendar- Arhiva de Stiri Septembrie 2006
LMMJVSD
    123
45678910
11121314151617
18192021222324
252627282930 
Stiri pe e-mail - Newsletter Monitorul de Neamt Newsletter
Nume:
Email:
Links - Link-uri catre site-uri utile Link-uri
 Monitorul Neamt
 Judetul Neamt
 rochii.ro
 fantastic.ro
 culise.ro
 grazie.ro
 odeon.ro
Optiuni Pagina Optiuni pagina
Adauga in Favorites Adauga in Favorites
Seteaza Pagina de start Seteaza Pagina de start
Tipareste pagina Tipareste pagina


























Monitorul de Neamt » Stiri Locale 4 Septembrie 2006
Tipăreste articolul - Varianta pentru imprimantă Trimite acest articol unui prieten  prin email
Schitul Sihla, oaza duhovniceasca in muntii Neamtului

Schitul Sihla, oaza duhovniceasca in muntii Neamtului

Asezamintul monahal Sihla face parte din frumoasa salba de monumente istorice, religioase, arhitectonice din Muntii Neamtului, ce ofera vizitatorilor privelisti incintatoare si trairi spirituale deosebite. Numele de Sihla vine din cuvintul slavon „sihle“, ce inseamna „hatis“, adica padure deasa de copaci tineri, dupa cum arata vegetatia ce acoperea zona din preajma, in vremurile de inceput ale vietii monahale in aceasta zona.

Drumuri ce duc la Sihla

Schitul Sihla este asezat in partea de sud-vest a Muntilor Stinisoarei, la distanta de 25 km de Tirgu Neamt, drumul cel mai frecventat cu mijloace de transport fiind soseaua ce leaga orasul de pe malul Ozanei de Poiana Teiului, prin Pipirig. La intrarea in satul Leghin, numita de localnici Gura Secului, un drum se ramifica spre stinga, spre Manastirile Secu si Sihastria. Inainte de a ajunge la poarta Sihastriei, pe partea stinga, soseaua se bifurca cu un drum forestier, modernizat in ultimul timp, ce permite accesul la Sihla cu masina, dupa sase kilometri parcursi.
Pelerinii care vor sa urce pe jos, pot scurta distanta la jumatate, traversind padurea, pe o carare marcata cu triunghi albastru ce urca pina la fintina si pestera Cuvioasei Teodora, continua pe linga „biserica dintr-un brad“ si coboara la Schitul Sihla.
La jumatatea drumului forestier, un indicator arata o poteca ce duce spre alt lacas sfint din inima padurii, in locul numit Ripa lui Coroi, unde se afla Schitul Daniil Sihastru, de unde se desface o carare mult mai anevoioasa ce duce la Sihla.
Se mai poate ajunge la Sihla cu masina si din spatele Manastirii Agapia, parcurgind un drum forestier de 8 kilometri, iar cei care vor sa ajunga pe jos, tot de la Agapia, urca pina la Agapia din Deal, de unde continua traseul spre Sihla, pe coama muntelui.

Inceputul vietii monahale la Sihla

In vremurile de demult, cind domnitorii Moldovei ctitoreau si impodobeau manastiri si schituri, unii pustnici iubitori de liniste si singuratate au gasit acest loc izolat si greu de patruns prin hatisuri intunecoase si aglomeratie de stinci uriase, sa-si faca adaposturi-chilii, ori mici paraclise pentru rugaciune. Singura marturie despre prima biserica din lemn de la Sihla se afla intr-un pomelnic ctitoricesc sapat in piatra, ce ne transmite ca a ctitorita de familia Cantacuzino in anul 1741, cu hramul „Nasterea Sfintului Ioan Botezatorul“. Aceasta a dainuit pina in anul 1813, cind arhimanditul Benedict, staretul de atunci al Manastirilor Neamt si Secu, a reinnoit-o din temelie de piatra si pereti de birne de lemn, in stilul clasic al bisericilor moldovenesti, in forma de cruce cu o singura turla deasupra naosului, cu interiorul impartit in altar, naos si pridvor, si impodobita cu o catapeteasma veche, sculptata in lemn de tei, poleita cu aur, cu icoane pictate de mesteri diferiti.
In anii 1951 si 1954, cu cheltuiala Manastiri Sihastria, s-au inlocuit acoperisul si imbracamintea exterioara de scinduri pentru protectie, iar in anii 1973-1974, s-au mai efectuat alte lucrari de restaurare, iar dupa 1990, asezamintului monahal Sihla i s-a schimbat infatisarea, prin ample lucrari de renovare.
Aflindu-se sub jurisdictie administrativa si canonica a Manastirii Sihastria, Schitul Sihla il are ca egumen pe protosinghel Pahomie Catana, din anul 1990. Prima actiune de renovare a apartinut arhimandritului Victorin Oanele, staretul manastirii Sihastria care, cu sprijinul obstii, a construit o casa spatioasa, la parter aflindu-se trapeza, bucataria si camara, iar la etaj - chilii pentru calugari.
Egumenul schitului, ieromonahul Pahomie, urmind pilda de vrednicie a staretului Oanele, impreuna cu obstea care a crescut de la an la an dupa 1990, a continuat lucrarile de reinnoire a schitului prin inaltarea unei clopotnite si cladiri anexe, pavarea curtii cu piatra de riu si altele. Bisericile si chiliile vechi au fost conservate in starea initiala. Pentru atractia locului si pentru faptul ca la Sihla slujbele se savirsesc zilnic, numarul pelerinilor ce se indreapta spre acest asezamint creste an de an, infruntind greutatile drumului. Traditia locului ne spune ca, in vremurile de odinioara, preotii schitului Sihla nu vedeau oameni la fata decit in zilele de hram ale celor doua bisericute, pe 24 iunie, de Nasterea Sfintului Ioan Botezatorul (biserica schitului), si pe 6 august, de Schimbarea la Fata (biserica dintr-un brad). Acum, pelerinii mai au un prilej de bucurie spirituala, pentru hramul lacasului Sfintei Teodora de la Sihla, canonizata de Biserica Ortodoxa in anul 1992 si pomenita in calendar in ziua de 7 august.

Biserica „dintr-un brad“

Frumoasa bisericuta cu hramul Schimbarea la Fata dainuie in apropierea Schitului Sihla, sub o stinca, din anul 1763. A fost ctitorita de Ionita Aga Cantacuzino-Pascanu, in amintirea prietenului sau Ioan Coroiu, mort pe aceste meleaguri, la vinatoare. Micul lacas de rugaciune are forma de nava, fara absida si turla. Catapeteasma este pictata in ulei, odata cu constructia bisericii, si se pastreaza in forma initiala.

Pestera Sfintei Cuvioase Teodora de la Sihla

Pestera Sfintei Teodora de la Sihla este un alt loc de pelerinaj si rugaciune, ce se afla in munti, mai sus, ascunsa printre stinci. Aici si-a petrecut citiva ani din viata, in izolare totala si rugaciune, Sfinta Teodora, supranumita de Biserica Ortodoxa „floarea duhovniceasca si de mare pret si mireasa a lui Hristos, pe care a odraslit-o pamintul binecuvintat al Moldovei“. Pestera este situata intr-un spatiu ingust dintre doua stinci inalte, in care a fost creat un altar de rugaciune, luminat mereu de luminari si candele aprinse de vizitatori.
In apropierea pesterei se afla si o stinca de o forma insolita, ce poate fi escaladata si pe o scara, unde traditia spune ca era locul in care sfinta lua masa. Bucatele pe care le minca erau firimituri aduse de pasarile cerului, de la manastirea Sihastria.
Sfinta Teodora de la Sihla s-a nascut in a doua jumatate a secolului al XVII-lea, in satul Vinatori-Neamt, din parinti credinciosi. In tinerete, Teodora a fost casatorita de parinti, fara voia ei, cu un tinar evlavios, dar firea ei singuratica rivnea pentru o viata monahala, asa cum rivnea si sotul ei. Au hotarit amindoi ca sa ia drumul dorit. Fericita Teodora a imbratisat cinul monahal la Schitul Varzaresti din Vrancea, iar sotul ei s-a calugarit la Schitul Poiana Marului, din preajma Sucevei. Cind au navalit turcii in partile Buzaului, au dat foc Schitului Varzaresti, Cuvioasa Teodora impreuna celelalte maicute s-au risipit in padurile din partea locului, unde au indurat
foame, frig si tot felul de incercari. Aici, stareta lor, Paisia, a trecut la Domnul, iar Teodora s-a retras pe meleagurile natale, in Muntii Neamtului, pentru a-si duce viata in post si rugaciune.
Dupa ce a trecut pe la Manastirea Neamt si s-a inchinat, a plecat in muntii Sihlei, unde a ramas pina la moarte.
Moastele Sfintei Teodora se afla la Manastirea Pacerska din Kiev, asezate in racla de mare pret, pe care scrie „Sfinta Teodora din Carpati“. Biserica Ortodoxa Romana doreste repatrierea, iar pentru adapostirea lor a inaltat o frumoasa catedrala in curtea Manastirii Sihastria.

Sihla si imprejurimile, izvoare de inspiratie pentru scriitori

La Schitul Sihla si-au purtat pasii, de-a lungul timpului, personalitati de seama nu numai din viata bisericeasca, ci si din viata culturala. „E si pacat sa-si poarte cineva pasii in apropiere si sa nu ajunga la Sihla“, scria publicistul C.N. Tomescu. Printre scriitorii care au vizitat manastirile din muntii Neamtului sint Ion Creanga, Mihai Eminescu, Mihail Sadoveanu, Alexandru Vlahuta, I.D. Stefanescu si e probabil sa fi ajuns si la Sihla.
Dar nu putem avea indoieliin privinta lui Calistrat Hogas care, in scrierile sale de calatorii „Pe drumuri de munte“, arata: „(...) acel loc pierdut in creierii muntilor, in care numai vulturul cu zborul indraznet mai strabate, din cind in cind pe caile fara de urma ale aerului. Pina atunci, Sihla era pentru mine o inchipuire, ce tinea mai mult de domeniul povestilor. Cunosteam locul acesta numai din spusele unora si ale altora; si acele spuse atita se incrucisau si minau lucrul peste marginile firesti, incit totdeauna, cind ma gindeam la Sihla, mi-o infatisam sub forme si proportii fantastice“. Despre Sfinta Teodora, autorul scrie ca „Frumoasa, sfinta Teodora, legendara anahoreta a locurilor acestea, se infatisa inchipuirii mele ca o a doua Marie din Egipet, cu viata bintuita de aceleasi nenorociri (...) femeia de lume, devenita sfinta, inchinase cerului sufletul sau si nu-i ceruse in schimb decit o floare“. Poetul N. Beldiceanu descrie in versuri asezamintul monahal si viata Cuvioasei Teodora, in poezia numita „Sihla cea batrina“, astfel: „Colo sus, in pustiul salbatecului munte/ Aproape de albastrul cu soare in frunte,/ Deodata se arata-naintea ochilor,/ O taina de viata, pe coasta muntilor:/ E Sihla cea batrina, ascetica pustie,/ Ierusalim ce are ca sfinta amintire, O piatra mucenica ce zace in nestire“... Iesind din moartea pietrei, cu ochiul obosit,/ Deodata vezi o stinca cu virful ruginit./ E vatra suferintei, e pestera in care/ Martira Teodora aflat-a alinare“. Gala Galaction scrie despre Schitul Sihla ca: „(...) are doua jertfelnice. Este biserica din lemn, destul de mica, pe care o vezi intii, cind intri in ograda si este a doua biserica minuscula, tot de lemn, deasupra schitului, ca sub parapetul stincilor (...) pestera Sfintei Teodora, un jgheab de doua palme, taiat sus intr-un bloc singuratic si hatisurile nedescurcate, de rugi de zmeura, care innoada pasii...“.

Articol afisat de 6205 ori  |  Alte articole de acelasi autor  |  Trimite mesaj autorului
(Maria STUPCANU)
Adaugă comentariul tău la acest articol Comentarii la acest articol:
Nu există nici un comentariu la acest articol
Stiri Locale Stiri Locale
Stiri Economie Stiri Economie
Stiri Social Stiri Social
Stiri Sport Stiri Sport
Stiri Eveniment cultural Stiri Eveniment cultural
Stiri Politica Stiri Politica
Stiri Sanatate Stiri Sanatate
Stiri Opinii Stiri Opinii
Stiri, informatii, cursul valutar, datele meteo, horoscop, discutii, forum.
Webdesign by webber.ro | Premium UK domain names
©2003-2006 Drepturile de autor asupra intregului continut al acestui site apartin in totalitate Grupul de Presa Accent SRL Piatra Neamt
Reproducerea totalĂŁ sau partiala a materialelor este permisa numai cu acordul Grupului de Presa Accent Piatra Neamt.
Grupului de Presa Accent SRL - societate in insolventa, in insolvency, en procedure collective