Prima de CrĂŁciun pentru angajati se transformĂŁ ĂŽn cadouri

• tot mai rar primele de sfĂŽrsit de an se oferĂŁ ĂŽn bonificatii financiare • totusi, unele firme combinĂŁ cele douĂŁ posibilitĂŁti •

Companiile românesti pot oferi salariatilor lor cadouri de sãrbãtori, cele mai bune ocazii fiind, în general, Crãciunul sau Pastele. Pot fi mici atentii, cum ar fi o cutie de bomboane sau, de ce nu, excursii în destinatii exotice. Acestea au atît rolul de a motiva salariatii, cît si de a-i fideliza. Într-un studiu realizat de PricewaterhouseCoopers (PwC) se aratã cã circa douã treimi din companiile românesti fac acest lucru. Acelasi studiu mai relevã faptul cã, în ultimii ani, cadourile cãtre salariati s-au transformat din premii în bani în cadouri în naturã, în special alimente, dulciuri, jucãrii pentru copiii salariatilor, ori excursii organizate de patroni. Chiar dacã valoarea cadourilor poate fi similarã sau mai mare decît a traditionalei prime de Crãciun, pentru un angajator aceastã variantã de rãsplatã poate fi mai avantajoasã. Acesta nu mai plãteste impozite, iar firma îsi fidelizeazã mai usor salariatii. În cazul în care cadoul este, de exemplu, o excursie cu un numãr mare de salariati, angajatorul poate obtine o reducere substantialã la agentia de turism, beneficiind de tarife preferentiale. Avantajele acestor cheltuieli ocazionale cu forta de muncã sînt multiple, cele mai importante fiind motivarea salariatilor, ca si relaxarea acestora, toate cu cheltuieli nu foarte mari. Sînt si situatii în care primele sînt acordate simultan, în sume de bani si cadouri. Deloc de neglijat sînt si avantajele fiscale de pe urma acestor cheltuieli. De exemplu, dacã se oferã cadouri, excursii sau alte bunuri, angajatorul va plãti strict valoarea lor, dar în cazul banilor, cheltuielile sînt duble. În studiul mentionat anterior se mai aratã cã valoarea medie a unei prime de Crãciun este cuprinsã între 2 si 3 milioane de lei, iar sectorul care depãseste cu mult media este, de departe, cel bancar. Existã si domenii în care bonusurile de performantã ajung la o valoare de 3-4 ori salariul de bazã, cum ar fi cel al vînzãrilor, mai ales în ultima lunã a anului.

Ajutoarele ocazionale, deductibile ĂŽn limita a douĂŁ procente

Generozitatea patronilor este stimulatã si de prevederile Codului Fiscal. Angajatorii care vor acorda salariatilor daruri pentru copiii minori ai acestora, cu ocazia Pastelui, Crãciunului sau de Ziua Copilului, dar si cei care vor face cadouri angajatelor cu prilejul zilei de 8 martie sau cu orice alt prilej vor putea sã-si deducã cheltuielile din impozit, de la 1 ianuarie 2007. Reglementãrile legale stipuleazã un plafon de cel mult 1,5 milioane de lei, valoarea maximã ce poate fi dedusã ca fiind un cadou. De asemenea, ajutoarele de înmormîntare sau pentru nastere, cele pentru pierderi produse în gospodãrii ca urmare a calamitãtilor naturale sau acordate pentru boli grave, ori incurabile pot fi deduse în limita a douã procente. Mai sînt admise la deducere, în continuare (pentru cã se acorda si pînã acum facilitatea fiscalã), contributiile la fondurile de pensii facultative, dar limita maximã a sumelor ce vor fi deduse din impozitul pe venit este de 200 de euro. Pînã anul trecut, astfel de deduceri se acordau si pentru asigurarea locuintelor, dar si pentru asigurãrile de sãnãtate private. De la începutul anului 2006, aceste facilitãti au fost eliminate, rãmînînd în vigoare doar cele pentru fondurile de pensii care, dupã cum a stabilit noul Cod Fiscal, se vor acorda si de la anul. În acelasi timp, contribuabilii vor putea decide, ca si în anii anteriori, asupra destinatiei unei sume reprezentînd pînã la 2% din impozitul pe venit pentru sustinerea entitãtilor non-profit, a unitãtilor de cult, precum si pentru acordarea burselor private. Tot de la anul, veniturile obtinute din dobînzile la depozitele bancare sau din conturile curente nu vor mai fi impozitate, în timp ce pentru dividende impozitul va creste cu 6 procente.