Strategia subterană de salvare a premierului

Demiterea ministrului agriculturii Gheorghe Flutur si retragerea sprijinului europarlamentarului Nicolae Vlad Popa, unul dintre putinii senatori liberali care au sustinut proiectele anticoruptie ale Monicăi Macovei, sugerează incapacitatea conducerii PNL de a găsi solutii pentru a pune capăt crizei care macină partidul de aproape un an. Pe de o parte, este vorba despre lupta pentru putere dintre cele două grupări, iar pe de altă parte despre principiile politice diferite pe care fiecare dintre ele le sustine. În vreme ce tabăra Tăriceanu s-a plasat imediat după alegeri pe pozitii de adversitate cu Traian Băsescu si cu proiectele sale, aripa Stoica-Stolojan a întărit cu propriile argumente ideile prezidentiale.
Contradictiile sînt, însă, mai vechi si provin încă din perioada campaniei electorale cînd în interiorul PNL aceleasi grupări se războiau din motive similare: presedintele de atunci al liberalilor Theodor Stolojan sustinea după strategia lui Valeriu Stoica o aliantă electorală cu democratii lui Băsescu, iar Călin Popescu Tăriceanu si Dinu Patriciu, vicepresedinti ai PNL considerau că partidul ar fi fost mai avantajat pe cont propriu, iar în subsidiar gîndeau chiar o participare la guvernare alături de PSD. Controversatul om de afaceri Patriciu i-a sponsorizat de altfel prin firmele sale cu sume mai consistente pe social-democrati, decît pe liberali, iar acum cîteva luni cînd acest lucru a iesit la iveală conducerea PNL l-a mustrat cu o blîndete suspectă. Dubla măsură folosită de actualul presedinte al liberalilor a fost evidentă atunci cînd l-a mîngîiat pe crestet pe Patriciu, dar în acelasi timp a ordonat eliminarea din partid a fostilor lideri Stoica si Stolojan pe motiv că prin criticile lor aduceau atingere imaginii PNL. Sigur pe pozitia sa, patronul Rompetrol a continuat să sfideze conducerea liberală spunînd că nu-i pare rău de banii cheltuiti cu PSD si că ar face acelasi lucru si astăzi.
Raportul de forte din PNL este acum inversat fată de perioada campaniei electorale, iar Tăriceanu preferă să facă jocurile grupării Patriciu în detrimentul viitorului formatiunii pe care o conduce. Multi lideri din conducerea PNL au fost pe statele de plată ale firmelor lui Patriciu, iar altii continuă să fie subventionati prin fundatii finantate de acest magnat al petrolului, devenit în ultima vreme si mare patron în mass-media autohtonă. Trimis în judecată pentru acuzatii grave, de la spălare de bani, pînă la subminarea intereselor nationale, Dinu Patriciu are nevoie de protectie politică, de aceea va face orice pentru a-l ajuta pe Tăriceanu să rămînă în fotoliul de premier. Excluderea concurentilor lui Tăriceanu din partid, marginalizarea profesionistilor din categoria Flutur, cumpărarea fidelitătii sefilor filialelor PNL cu ajutorul instrumentelor guvernamentale fac parte dintr-o strategie subterană de salvare a premierului, care va duce, însă, la slăbirea Partidului National Liberal. Campaniile mediatice aranjate de gruparea Patriciu-Tăriceanu pentru defăimarea presedintelui si demonizarea Platformei Stoica-Stolojan nu ajută PNL decît pe termen scurt, fiindcă electoratul se distantează încet, dar sigur de acest partid care functionează pe bază de interese obscure.