 „N-A CHERIT NIMENI DE LA URANIU“. Despre deschiderea minei de uraniu, cu oamenii din Grinties
• sãtenii sînt de acord cu redeschiderea minei • fostii mineri povestesc cum au bãut apã direct din galerie si n-au pãtit nimic • autoritãtile judetene sustin cã reluarea mineritului înseamnã distrugerea agroturismului pe Valea Muntelui • „Ce ne-a fãcut nouã uraniul? Vedeti vreun bolnav dovedit din cauza radioactivitãtii?“, s-a întrebat Vasile Vasilicã, fost miner • Localnicii din comuna Grinties se declarã pentru redeschiderea minei din care sã se exploateze minereul de uraniu, în ciuda autoritãtilor judetene, care sustin cã, dacã se va întîmpla acest lucru, Valea Muntelui va fi contaminatã radioactiv si nu se va mai putea dezvolta agroturismul. Discutiile cu reluarea lucrului în mina de la Grinties, închisã din 2001, au apãrut în urmã cu circa o lunã, cînd conducerea Companiei Nationale a Uraniului a cerut Agentiei pentru Protectia Mediului Harghita sã se ocupe de întocmirea documentatiei pentru realizarea studiului de impact asupra mediului. Dupã aceastã etapã, se va lucra la obtinerea autorizatiei de mediu. Ministrul mediului, Sulfina Barbu, a declarat cã nu va permite reluarea lucrului în minã, cîtã vreme ea ocupã actuala functie. Hotãrîrea ei este sustinutã de autoritãtile judetene, care declarã, la unison, cã sînt împotriva redeschiderii minei, întrucît ar fi afectate toate comunele muntene de radioactivitate. Sefii Consiliului Judetean declarã cã atitudinea Companiei Nationale a Uraniului nu poate fi catalogatã decît ca rea intentie. Si primarii de pe Valea Munteluiu sînt împotriva reluãrii mineritului de Grinties. ÃŽn ciuda tuturor acestor opinii, oamenii din Grinties sustin cã sansa ca ei sã aibã un trai mai bun este redeschiderea minei, care ar aduce salarii în casele lor.
Minerii, verzi ca-n tinerete
Vasile Vasilicã, de exemplu, nãscut, crescut si locuitor al Grintiesului, fost miner, sustine cã precizãrile fãcute de mai-marii judetului nu sînt decît vorbe în vînt, întrucît nu se poate discuta de poluare radioactivã de pe urma acestei mine. Pensionarul a povestit cã, în vremea în care el muncea în pîntecele muntelui, cîstiga lunar atîtia bani cu cîti ar fi cumpãrat cîte douã vaci. „Astea-s prostii ce spun cei cu functii. Ei habar n-au cum e sã muncesti în minã. Eu stau aici de zeci de ani, toti din familia mea, pãrinti, bunici, copii am bãut apã de aici. Ce ne-a fãcut nouã uraniul? Vedeti vreun bolnav dovedit din cauza radioactivitãtii? Stau copiii nostri si muncesc la gatere, aproape de pomanã. Cîstigã 200.000 de lei pe zi si ridicã dulapi pentru prosperarea unora. Mãcar de li s-ar face acte, dar n-au cãrti de muncã si îsi bat joc de ei“, a declarat Vasile Vasilicã, fost miner, acum pensionar cu un venit de 5,09 milioane de lei lunar. Si mai vehement s-a dovedit a fi Gheorghe Zaharia, postas în sat, care sustine cã, din lipsã de locuri de muncã, tineretul a plecat sã munceascã în strãinãtate. „Vorbesc prostii cei care zic cã dacã se deschide mina ne poluãm. ÃŽn loc sã facã ceva spre binele judetului, dau din gurã si Harghita ne lucreazã pe la spate. Lasã sã cîstige harghitenii, dacã ai nostri nu stiu sã lupte pentru drepturile noastre. De ce nu trag sã fie implicat Neamtul în decizia redeschiderii minei? ÃŽn comuna asta, n-a cherit nimeni de la uraniu. Mã întreb de unde sînt atîtea povesti cu sãnãtatea care va fi distrusã din cauza mineritului. Sã vedeti ce vile au minerii care au fost în minã la Grinties. Lucrau 4-6 ore pe zi si cîstigau de te speriai. Acum bate vîntul prin sat. Dacã nu erau minerii, era vai de capul comunei Grinties. Acum nu se mai vrea sã cîstige lumea un ban. Muncesc toti pe la gatere, ca sã aibã de cine îsi bate joc patronii. Eu am si ginere si fecior care s-ar duce imediat dacã s-ar deschide mina“, a spus Gheorghe Zaharia.
„Poate ar fi un risc pentru cei care lucreazã în minã. Dar nimeni nu te ia cu arcanul“
Un alt miner, Dumitru Busuioc, a povestit cum a bãut apã direct din galerie, fãrã a avea complicatii. „Aici toate izvoarele sînt radioactive. Muntii, prin formarea lor, la fel. Eu cît am muncit în minã am bãut apã direct din galerie si n-am pãtit nimic. Multumesc lui Dumnezeu, n-am nici o problemã de sãnãtate. Nu stiu cine e în spatele acestor oameni care strigã sã nu se deschidã mina, ce interese au. E mai bine cã a plecat tineretul sã-si rupã oasele în strãinãtate, în loc sã stea acasã, sã cîstige un ban cinstit în tarã? Cine vrea sã facã turism pe Valea Muntelui vine indiferent de minã. Zona noastrã oricum e radioactivã, indiferent dacã mina e deschisã sau nu. Am auzit cã, dacã se redeschide, transportul minereului se va face securizat, cu containere din plumb. Si atunci de ce sã ne mai temem? Poate ar fi un risc pentru cei care lucreazã în minã. Dar nimeni nu te ia cu arcanul. Va lucra cine va vrea. Si toatã lumea din Grinties s-ar duce ca sã cîstige un ban, cu toate pericolele de acolo“, a spus fostul miner Dumitru Busuioc.
Am vorbit si cu sotia unui fost miner, care ne-a povestit de traiul bun de care s-a bucurat alãturi de bãrbatul sãu, în vremea în care acesta sãpa în munte. „Aveam bani, nu ne lipsea nimic. Bãrbatul meu nu s-a plîns niciodatã cã nu mai poate. Programul de lucru era scurt si, chiar dacã dãdea la tîrnacop, cîstiga bani frumosi pentru asta. Cînd l-am luat, lucra în minã. Am fãcut cu el trei bãieti si dacã mã lãsam fãceam o sutã. Nici acum, la aproape 60 de ani, nu-i altfel decît în tinerete (a povestit femeia rîzînd). Unde n-ar avea si bãietii mei norocul tatãlui lor, sã munceascã pentru un ban frumos, sã-si facã o casã, sã aibã o masã. Cel mai mic are 18 ani, e numai bun de muncã. Dacã se deschide mina, nici nu se gîndesc sã nu se ducã toti trei acolo. Pînã atunci, îsi rup oasele la gatere, ridicînd copaci, ca sã cîstige o nimica toatã“, a povestit Maria C.
Pe primar nu-l sperie perspectiva redeschiderii minei
Primarul de Grinties, Filip Azoitei, a declarat cã, de cînd a apãrut zvonul cã se va redeschide mina, autoritãtile au fãcut tot felul de declaratii, vorbind de consecintele nefaste ale acestui demers. „S-a exagerat cînd s-a vorbit de bolile de care suferã lumea, animalele, s-a exagerat si cînd s-a povestit despre faptul cã minerilor le-au cãzut dintii, ori cã oamenii suferã de cancer. La Grinties, cu pãdurea s-a cam terminat si populatia are nevoie de o ocupatie, trebuie sã facã bani pentru a trãi cît de cît. Dacã se va relua mineritul, zona aceasta se va ecologiza. Se vor securiza galeriile, iar transportul mineretului se va face conform standardelor europene; nu se va mai cãra minereul cu camioanele acoperite cu prelata“, a spus primarul de Grinties.
Pînã în 2001, cînd s-a întrerupt lucrul în cele 29 de galerii de la Grinties, minerii au fãcut muncã de prospectiune, cãutînd „firul zãcãmîntului de uraniu“ în munte. „Cum dãdeam de minereu de uraniu, blocam galeria cu beton. S-a fãcut muncã de prospectiune si numai sase luni a fost extractie propriu-zisã. Pentru cã transportul nu s-a fãcut în conditii de sigurantã, s-a dispus încetarea lucrului. Dacã s-ar relua mineritul, s-ar lucra conform legii si nu sînt motive de îngrijorare. Acum se stie exact locul unde trebuie lucrat pentru a se scoate minereul bogat în uraniu“, a spus tot un fost miner. Pînã cînd cei cu fortã de decizie vor stabili dacã la Grinties se va striga adunarea minerilor, drumul DC 152 Grintiesul Mare - Primatar rãmîne aproape pustiu, plin de gropi si noroi. Pe el, pînã acum cinci ani, treceau camioanele încãrcate cu minereu radioactiv. Din cînd în cînd, la hopuri, mai sãrea cîte un bolovan din masinile acoperite cu prelate. Se povesteste cã bucãtelele din munte strãluceau în soare si copiii se jucau cu pietrele mai mult sau mai putin radioactive, dupã cum spun unii si altii, mai mult sau putin avizati. Acum, destul de des, pe DC 152, care mãsoarã 7,8 kilometri pînã la gura primei galerii, trec masinile încãrcate cu codrii Grintiesului.
FOTO: Mina de uraniu s-a închis în 1991
|
Autentificare
