Justitia se adapteazã din mers cerintelor europene
n la nivel national, în acest domeniu mai sînt de fãcut multe schimbãri • pe plan local, abia de curînd a fost începutã repartizarea aleatorie a dosarelor la instante • multi magistrati sînt în functie cu delegatie, de peste trei luni •
Integrarea în Uniunea Europeanã trebuie, în mod inevitabil, sã schimbe anumite lucruri si în Justitie. Acest domeniu se aflã în atentia expertilor europeni, care urmãresc cu interes aplicarea normelor si directivelor din Vest. Desi la nivel declarativ lucrurile sînt zugrãvite în culori optimiste, faptic este unul dintre domeniile în care reforma este încã departe de finalizare. „ÃŽn Justitie nu sînt asteptate modificãri esentiale odatã cu integrarea. Legislatia europeanã a fost, deja, adaptatã în multe dintre domenii, la unele este în curs, dar în principiu nu va fi o schimbare, o modificare radicalã de la data integrãrii, 1 ianuarie 2007“, a declarat purtãtorul de cuvînt al Consiliului Superior al Magistraturii, judecãtorul Cecilia Morariu. Totusi, între hotãrîrile emise de diferite instante existã, uneori, mari discordante. Pentru cã în România nu existã o practicã judiciarã unitarã, Consiliul Superior al Magistraturii a propus un proiect de lege pentru eliminarea arbitrariului din Justitie. Dacã o solutie de la apel este contradictorie cu cea de la fond, cauza va ajunge la ÃŽnalta Curte de Casatie si Justitie, iar solutia acesteia va deveni obligatorie pentru toate instantele. Se intentioneazã a se ajunge, în circa un an, la ceea ce în statele europene se numeste precedent judiciar.
Una dintre cerintele exprese ale UE este înfiintarea Agentiei Nationale de Integritate (ANI). Aceasta ar urma sã verifice averile, incompatibilitãtile si conflictele de interese în cazul demnitarilor. ANI trebuia sã fie investitã cu dreptul de a lua decizii în ceea ce priveste sanctionarea parlamentarilor aflati în culpã. Proiectul ANI a fost discutat si rãsdiscutat în Parlament, dar pentru cã le atinge în mod vãdit interesele, parlamentarii l-au tot modificat pînã ce l-au golit de continut. În cazul în care ANI nu ar functiona în conformitate cu standardele europene, ar putea fi activatã clauza de salvgardare.
Sistem electronic de repartizare aleatorie a dosarelor
La nivel local, prima dintre probleme este un sediu pentru cea mai mare instantã din judet, deoarece clãdirea în care functioneazã Tribunalul Neamt este revendicatã. Desi pare greu de crezut, adresa oficialã trimisã de Tribunalul Neamt, în urmã cu cîtiva ani, nu a primit rãspuns nici pînã acum de la ministerul de resort. ÃŽnsã, pe plan local a fost demarat procesul de „schimbare la fatã“ a sediului, iar în acest moment cinci sãli de sedinte au mobilier nou si modern. De mentionat este faptul cã dotãrile aveau o vechime considerabilã, de peste 20-25 de ani.
De putin timp, s-a pus pe picioare sistemul electronic de repartizare aleatorie a dosarelor, în instante. Metoda modernã este menitã a elimina suspiciunile legate de solutionarea acestora. De departe, cea mai dificilã problemã o reprezintã criza de personal cu care se confruntã întregul sistem judiciar, atît instantele, cît si Parchetele. „Nu ne putem raporta strict la data de 1 ianuarie 2007, deoarece programul de reformã în Justitie a început de mult timp. Sistemul informatic a fost pus la punct, jurisprudenta CEDO e obligatorie pentru asigurarea unei practici unitare, dar cea mai mare problemã rãmîne situatia resurselor umane. La volumul de activitate pe care îl avem, ne-ar trebui cam de trei ori mai mult personal, decît în clipa de fatã. Si la nivelul functiilor de conducere ne confruntãm cu aceastã problemã, dar aici este o crizã de oferte. Nimeni nu vrea sã participe la concursurile organizate, cel mai probabil deoarece este o muncã epuizantã. Cam asta ar fi deocamdatã, mai sînt multe de fãcut, dar, asa cum am precizat, programul de reformã nu este încheiat“, a declarat judecãtorul Iulian Mitrofan, purtãtor de cuvînt al Tribunalului Judetean Neamt.
O acutã crizã de magistrati
Pe parcursul anului trecut, Consiliul Superior al Magistraturii a organizat nu mai putin de trei concursuri pentru ocuparea functiilor de conducere vacante, dar aproape fãrã nici un rezultat. La prima testare, au fost candidati pentru toate instantele unde functiile erau acoperite cu delegatie, dar modul de organizare si de elaborarea a subiectelor a stîrnit mari controverse si reactii la nivelul întregii tãri. Numai sefia Judecãtoriei Piatra Neamt a fost, atunci, ocupatã. Pentru deficientele de la primul concurs, nu au mai fost doritori la testãrile ulterioare, astfel încît, si în acest moment, sînt instante care au conduceri cu delegatie, iar multe dintre acestea au depãsit perioada normalã, de trei luni. Aceste aspecte au provocat reactii din partea ministrului Monica Macovei, care i-a acuzat pe reprezentantii CSM cã nu se implicã în cãutarea de solutii si a amenintat cã nu mai semneazã deconturile pentru salariile acelora care stau de mai mult de trei luni în functii cu delegatie. Cu aceleasi probleme se confruntã si Parchetele, cea mai acutã fiind tot lipsa de personal. Cea mai gravã situatie este la Roman, unde sînt doar patru procurori într-o schemã de 9, la Piatra Neamt sînt 8 magistrati si mai este nevoie de 4, la Bicaz ar mai fi necesar unul, iar la Parchetul de pe lîngã Tribunal sînt trei posturi libere. Alte trei functii de conducere, vacante, sînt acoperite cu delegatie. ÃŽn aceste conditii, volumul de activitate creste de la an la an, presiunea fiind tot mai apãsãtoare pentru prea putinii magistrati aflati în activitate. „Integrarea în Uniunea Europeanã înseamnã cresterea responsabilitãtii fiecãruia dintre noi, realizarea actului de justitie, precum si cunoasterea si aplicarea legislatiei europene în situatiile concrete“, a declarat Virgil Cornea, prim-procuror adjunct al Parchetului Judetean Neamt. ÃŽn ce priveste indemnizarea, ministrul Monica Macovei a fãcut o declaratie publicã, potrivit cãreia salariile magistratilor nu vor creste odatã cu intrarea în Uniunea Europeanã. Cei din sistem sînt de pãrere cã, la acest capitol, România a rãmas ultima din Europa, mai bine plãtiti fiind chiar si magistratii albanezi.
|