Groapa de gunoi, teroare pentru bicĂŁjeni

Luni searĂŁ, Bicazul a fost ĂŽnvĂŁluit de mirosuri pestilentiale. Damful supĂŁrĂŁtor al unor substante nedefinite, provenea de la groapa de gunoi a urbei, situatĂŁ la iesire, ĂŽnspre baraj. Explicatia fenomenului cu pricina a fost datĂŁ, ieri, de cĂŁtre unii dintre bicĂŁjenii ce locuiesc ĂŽn cartierul Dodeni, situat ĂŽn vecinĂŁtatea depozitului de gunoi. „Fumul care ne-a deranjat toatĂŁ noaptea a provenit de la arderea deseurilor. Ca si-n alte dĂŁti, focul a fost pornit spre searĂŁ de cĂŁtre tiganii ce si-au gĂŁsit ca loc de refugiu groapa de gunoi, unde rĂŁscolesc zi si noapte pentru a cĂŁuta hranĂŁ si fier vechi pe care, apoi, ĂŽl vĂŽnd“, a declarat un cetĂŁtean din Dodeni, care a dorit sĂŁ-si pĂŁstreze anonimatul. Fenomenul nu este o noutate la Bicaz. Nu de putine ori, a fost necesarĂŁ interventia pompierilor civili ai Bicazului pentru stĂŁvilirea focului. „Actiunea noastrĂŁ s-a impus mai ales pe timpul verii, cĂŽnd exista pericolul ca focul sĂŁ se extindĂŁ la vegetatia forestierĂŁ din vecinĂŁtatea gropii de gunoi. Deplasarea ĂŽn zonĂŁ a presupus cheltuieli materiale si ne ĂŽntrebĂŁm, fireste, pe banii cui toate astea?“, a afirmat Constantin Cojocaru, pompier la Formatia de Pompieri Civili Bicaz. De la acesta am mai aflat cĂŁ pompierul de serviciu fusese anuntat despre incendiul de luni, ĂŽnsĂŁ, dupĂŁ deplasarea ĂŽn zonĂŁ, s-a constatat cĂŁ nu existĂŁ pericolul extinderii, asa cĂŁ n-a fost necesarĂŁ interventia unui echipaj de pompieri cu ĂŽntreaga sa logisticĂŁ. „Problema se va rezolva o datĂŁ cu implementarea proiectului de ecologizare a VĂŁii Bicazului, aprobat ĂŽn 2006 si pentru care se asteaptĂŁ deschiderea finantĂŁrii externe. PĂŽnĂŁ atunci, ne descurcĂŁm cum putem si noi“, a declarat Mihai SĂŁpunaru, viceprimarul orasului Bicaz. CĂŽt ĂŽi priveste pe boschetarii care s-au aciuat la groapa de gunoi, este greu de crezut cĂŁ problema lor va putea fi rezolvatĂŁ. „Problema este cĂŁ nu va fi eradicat decĂŽt luĂŽndu-se ĂŽn calcul un ĂŽntreg complex de factori. MĂŁ refer la lipsa locurilor de muncĂŁ, la nivelul de trai scĂŁzut al unui ĂŽntreg segment de populatie si, nu ĂŽn ultimul rĂŽnd, la lipsa de educatie. Numai analizĂŽnd toate acestea si ĂŽncercĂŽnd sĂŁ luĂŁm mĂŁsuri de ĂŽmbunĂŁtĂŁtire a conditiilor de viatĂŁ vom putea sĂŁ discutĂŁm despre civilizatie“, a afirmat viceprimarul SĂŁpunaru.