Comert cu „potcoave de cai morti“, pe lĂŽngĂŁ lege si piatĂŁ

Un grup de „ĂŽntreprinzĂŁtori privati“ iau, ĂŽn zilele de tĂŽrg, martea si duminica, drumul pietelor si bazarului, ĂŽn ĂŽncercarea de a-si rotunji veniturile vĂŽnzĂŽnd tot felul de nimicuri, amatorilor de chilipiruri. Pe trotuare, pe strĂŁzile de acces spre piete, pot fi vĂŁzute ĂŽntinse „boccelute“ cu tot felul de „fierĂŁtanii“ sau „chinezĂŁrii“ care, aparent, n-ar trebui nimĂŁnui. Strada Aprodu Arbore nu face exceptie de la aceastĂŁ regulĂŁ, caldarĂŽmul fiind folosit de „vĂŽnzĂŁtori“ de orice soi, pentru a-si desfĂŁsura afacerile. Apropierea de Piata CentralĂŁ asigurĂŁ acestora vadul necesar pentru asigurarea unei „cifre de vĂŽnzĂŁri“ multumitoare. Piata ad-hoc ce rĂŁsare ĂŽn apropierea sediului ComunitĂŁtii evreiesti din Roman ĂŽn fiecare „zi de tĂŽrg“ este o realitate si trebuie luatĂŁ ca atare. Nu este ca pe Wall Street, nu-i vezi pe bĂŁietii cu gulere albe sau oamenii de afaceri care „se dueleazĂŁ“ prin intermediul computerelor, ci pe cei mai defavorizati dintre semenii nostri. Si cumpĂŁrĂŁtorii si vĂŽnzĂŁtorii sĂŽnt la la fel, oameni pentru care acest talcioc spontan ĂŽnseamnĂŁ un mod de supravietuire. Este un fenomen generat sau degenerat din economia de piatĂŁ, chiar dacĂŁ nu este o activitate comercialĂŁ legalĂŁ. Totul se desfĂŁsoarĂŁ sub ochii politistilor comunitari care trec cu masina, dau un semnal din sirenĂŁ, dar numai unul dintre comercianti, mai slab de ĂŽnger, strĂŽnge taraba si pleacĂŁ la auzul avertizĂŁrii. Majoritatea afaceristilor sĂŽnt „cĂŁliti“ si privesc imperturbabili la politisti, mult mai ĂŽncrezĂŁtori ĂŽn puterea economiei de piatĂŁ, chiar dacĂŁ pentru asta trebuie „sĂŁ activeze ĂŽn ilegalitate“. Oferta este destul de bogatĂŁ pentru posesorii de masini, dar si pentru cei cu atelaje ce au „parcarea“ ĂŽn apropiere: potcoave, caiele si alte „bunĂŁtĂŁti“, alĂŁturi de vĂŁtraie, uscĂŁtoare de pĂŁr, haine, orice, cu conditia sĂŁ nu fie nou. DacĂŁ ceri o rotitĂŁ, de exemplu, esti ĂŽntrebat „de care?“. Lumea rĂŁscoleste, cĂŽntĂŁreste, evalueazĂŁ fiecare cui ruginit si negociazĂŁ la sĂŽnge. CumpĂŁrĂŁtorul trece apoi la urmĂŁtoarea „tarabĂŁ“, se ĂŽntoarce, poate mai obtine vreun „discount“, poti fi martor la toate fazele unei negocieri de tip balcanic, ca ĂŽn bazarurile orientale unde sĂŁ nu te tĂŽrguiesti este considerat un afront. Cei care vĂŽnd strĂŽng cĂŽteva zeci de mii de lei pe zi, cei care cumpĂŁrĂŁ economisesc si ei cĂŽteva zeci, asa cĂŁ, ĂŽn Roman, acest comert cu „rufe“ nu se va opri prea curĂŽnd.