 Fenomene ciudate
• în noaptea de 4/ 5 aprilie a nins în tot judetul, dupã ce înainte cu cîteva ore a plouat si a fost lapovitã • miercuri, la Piatra Neamt, erau 17 grade • conform meteorologilor, au fost înregistrate cantitãti de precipitatii situate între 3 si 7 litri pe metru pãtrat • la Vîrful Toaca, din Masivul Ceahlãu, stratul de zãpadã mãsura, ieri dimineatã, 85 de centimetri • în ianuarie, fenomene ciudate s-au petrecut pe cerul Neamtului • începînd de azi, vremea se va încãlzi •
Vremea extrem de capricioasã care s-a abãtut peste judet, în ultima perioadã, nu conteneste sã îi socheze pe nemteni. Dupã zile bune de adevãratã primãvarã, pe care nemtenii o credeau, deja, instalatã, iarna 2006-2007, atipicã din punct de vedere meteorologic, fãrã zãpadã, cu temperaturi neobisnuit de mari pentru acest anotimp, cu curcubeu si fenomen oraj (ploaie tranformatã în ninsoare si invers, însotitã de tunete si fulgere), a mai avut o replicã surprinzãtoare. ÃŽn noaptea de 4/ 5 aprilie, în întreg judetul a nins, dupã ce în seara precedentã, în unele zone, plouase, iar apoi a apãrut lapovita. De mentionat este faptul cã miercuri, la piatra Neamt, erau 17 grade • Mãsurãtorile fãcute de meteorologii nemteni în diverse puncte din judet au indicat cantitãti cuprinse între 3 si 7 litri pe metru pãtrat. Conform precizãrilor fãcute de cãtre Ioan Rancea, seful Statiei Meteo Piatra Neamt, acestea reprezintã un mare avantaj pentru culturile agricole, care se vor bucura acum de umiditate în stratul arabil situat pînã la 20 de centimetri.
Mãsurãtorile fãcute ieri dimineatã, la prima orã, indicau 0 grade Celsius la Piatra Neamt, 1 grad la Tîrgu Neamt, 3 grade la Roman. La Vîrful Toaca din Masivul Ceahlãu se înregistrau, la aceeasi orã, - 9 grade Celsius si era ceatã. În urma ninsorii abundente cãzute în timpul noptii de 4/ 5 aprilie, la Toaca, grosimea stratului de zãpadã mãsura 85 de centimetri. Ninsoarea a continuat si în cursul diminetii de ieri, dupã care si-a fãcut aparitia ceata, iar vîntul a început sã sufle cu putere, atingînd viteze de 50-60 kilometri pe orã.
Cu toate acestea, dupã cum prognozeazã meteorologii nemteni, începînd de astãzi temperaturile vor creste iar, asa încît locuitorii judetului vor avea parte de vreme cãldutã în ajunul Învierii si în zilele de Paste. Cerul va fi variabil la noros, vîntul va sufla slab la moderat în teritoriu, iar la munte, la mare altitudine, va înregistra viteze maxime de 70 de kilometri pe orã. Tot la munte, va cãdea brumã, va fi ceatã, iar în restul teritoriului, izolat, va ploua. Minimele termice vor fi cuprinse între -2 si 5 grade Celsius, iar maximele se vor situa între 10 si 17 grade Celsius.
Culturile nemtene nu sînt afectate
Ultima ninsoare cãzutã în Neamt si temperaturile scãzute din noaptea de miercuri spre joi si de ieri nu vor avea repercusiuni asupra culturilor si nici asupra pomilor fructiferi. Potrivit specialistilor din cadrul Directiei Fitosanitare Neamt, precipitatiile fac bine culturilor de pãioase, iar pomii fructiferi nu au de suferit decît în cazul în care ninsoarea si temperaturile scãzute i-a surprins cu floarea deschisã.
„Dacã frigul din noaptea trecutã, cînd temperatura a scãzut pînã la - 1 grad Celsius a gãsit florile pomilor desfãcute, atunci sigur fructele sînt compromise. Darc din cîte stiu, deocamdatã nu e cazul la ciresi, visini, meri, ci numai la corcodusi, asa încît nu cred cã pomii care se aflã în curs de înmugurire sau înflorire vor avea de suferit, decît dacã temperaturile vor fi mai scãzute în urmãtoarele zile. Cît despre ninsoarea cãzutã peste tot în judet în cursul noptii si diminetii, a fost foarte binevenitã, întrucît înseamnã aport de apã, de care a cam dus lipsã pãmîntul. Temperaturile usor mai scãzute favorizeazã restul culturilor, în special pãioasele, care rezistã mult mai bine în astfel de conditii. Pe de altã parte, vremea ceva mai rece a oprit viteza de desprimãvãrare, care era anormal de avansatã pentru perioada aceasta. Pentru bunul mers al culturilor de pãioase în intervalul imediat urmãtor Pastelui, trebuie fãcute lucrãri de erbicidare pentru distrugerea buruienilor din ceea ce s-a însãmîntat astã toamnã. Chiar dacã a fost secetã, buruienile au crescut si, dacã va fi cald, acestea vor ajunge cît grîul sau orzul“, a declarat inginer Ioan Ghiutã Tarãlungã, seful Directiei Fitosanitare Neamt.
Avalansã de turisti la munte
Învierea si primele douã zile de Paste vor fi sãrbãtorite în Masivul Ceahlãu de sute de turisti. Potrivit precizãrilor fãcute de cãtre Raul Papalicef, seful Serviciului Salvamont Neamt, grupuri de tineri din judet, dar si din alte zone ale tãrii si-au anuntat sosirea si au fãcut rezervãri la cabanele Dochia si Fîntînele din Masivul Ceahlãu, încã de la jumãtatea lunii trecute, asa încît, la ora actualã, nu mai este disponibil nici un loc de cazare, la nici una dintre ele.
Asaltate de turisti si indisponibile din punct de vedere al cazãrii sînt si hotelurile si pensiunile din Durãu si din împrejurimi.
În aceste conditii si dat fiind faptul cã, în urmãtoarele zile, vremea se va încãlzi si din cauza structurii stratului de zãpadã din Masivul Ceahlãu, existã risc crescut de avalansã, Serviciul Salvamont Neamt avertizeazã turistii sã utilizeze doar douã trasee sigure, care vor fi monitorizate în permanentã în perioada sãrbãrtorilor pascale, unul de pe fata esticã, iar celãlalt - de pe fata vesticã. Traseul sigur de pe fata esticã este Cabana Izvoru Muntelui - Curmãtura Lutu Rosu - Piatra cu Apã - Detunate - Cabana Dochia, iar cel de pe fata opusã este Statiunea Durãu - Cabana Fîntînele - Piatra Latã - Cabana Dochia. Din motive de securitate a turistilor, sînt închise patru trasee accesate de regulã de cãtre montaniarzii împãtimiti, cãrora le place aventura - Cabana Izvoru Muntelui - Curmãtura Lutu Rosu - Pîrîul Izvorui Alb - Stînca Dochiei - Jgheabul cu hotar - Cabana Dochia, Cabana Izvoru Muntelui - Poiana Maicilor - Clãile lui Miron - Cabana Dochia, satul Neagra - Poiana Vãratec - Poiana Maicilor - Clãile lui Miron - Cabana Dochia, Statiunea Durãu - Poiana Viezuri - Cascada Duruitoarea - Poiana Scãius - Curmãtura Piciorul Schiop - Cabana Dochia.
|
Autentificare
