ApĂŁ cĂŁratĂŁ cu tractorul

• 91 de oameni din VlĂŁdnicele primesc apĂŁ adusĂŁ cu tractorul de la Roman • animalele sĂŽnt adĂŁpate cu apĂŁ din cisterne • din 25 de fĂŽntĂŽni din localitate, nici una nu mai are apĂŁ • „trebuie sĂŁ ne pregĂŁtim pentru ce-i mai rĂŁu“, spune directorul Directiei Agricole, Liviu Bumbu, referindu-se la situatia agriculturii din judet • conform meteorologilor, seceta va persista cu precĂŁdere ĂŽn sudul tĂŁrii si va atinge punctul maxim ĂŽn lunile iulie si august •

Seceta ĂŽncepe sĂŁ se resimtĂŁ cu putere ĂŽn judetul Neamt. Satul VlĂŁdicele, din comuna Sagna, a rĂŁmas fĂŁrĂŁ strop de apĂŁ. Ca sĂŁ se asigure necesarul de apĂŁ potabilĂŁ pentru oameni si adĂŁpatul animalelor, Inspectoratul pentru Situatii de UrgentĂŁ si PrimĂŁria StĂŁnita au pus la punct un plan de distribuire a lichidului vital. Primul transport pentru animale s-a fĂŁcut luni, 14 mai, cĂŽnd s-a mers ĂŽn zonĂŁ cu douĂŁ cisterne. Oamenii, ca sĂŁ aibĂŁ cu ce sĂŁ-si ostoiascĂŁ setea si pentru prepararea hranei, folosesc apĂŁ adusĂŁ cu remorca, de la Roman. „Fiecare om duce la tractor recipiente - bidoane din plastic - ĂŽn care le este adusĂŁ apa de la Roman“, a declarat prefectul Toader Mocanu. „De pe 2 aprilie, am tras semnal de alarmĂŁ si am emis o hotĂŁrĂŽre ĂŽn Comandamentul pentru Situatii de UrgentĂŁ, ĂŽn baza cĂŁreia primarii aveau sĂŁ se mobilizeze si sĂŁ dispunĂŁ curĂŁtarea si adĂŽncirea fĂŽntĂŽnilor. La StĂŁnita se ĂŽnregistreazĂŁ primul caz din judet ĂŽn care hotĂŁrĂŽrea nu s-a respectat si oamenii au rĂŁmas fĂŁrĂŁ apĂŁ. În anul 2000, ĂŽn satul VlĂŁdnicele s-a realizat o retea de furnizare a apei, prin captarea unui put. Se pare cĂŁ, atunci cĂŽnd s-a realizat putul, sĂŁpĂŁtorii s-au oprit la primul nivel al pĂŽnzei freatice si apa a curs cĂŽt a curs, dupĂŁ care s-a terminat. Putul este sec ĂŽn momentul de fatĂŁ. Pentru cĂŁ oamenii au luat apĂŁ de la retea, nu s-au preocupat de ĂŽntretinerea fĂŽntĂŽnilor, nici mĂŁcar pentru situatii de urgentĂŁ“, a mai spus prefectul.

Arsi de sete

Satul VlĂŁdnicele nu este o localitate mare. El reuneste 34 de gospodĂŁrii, cu 91 de persoane, dintre care zece copii. ExceptĂŽnd cele cĂŽteva familii care au minori ĂŽn ĂŽntretinere, mai toti ceilalti locuitori sĂŽnt vĂŽrstnici, de 70-75 de ani. La recensĂŁmĂŽntul animalelor, a reiesit cĂŁ gospodarii cresc ĂŽn propriile curti 245 de animale „Pentru animale, cisternele fac cinci - sase curse pe zi, ca sĂŁ se asigure necesarul de apĂŁ. Pentru oameni, PrimĂŁria StĂŁnita a pus la dispozitie un tractor cu remorcĂŁ si se carĂŁ apa de la Roman. La nivelul judetului Neamt, s-a reactualizat situatia fĂŽntĂŽnilor secate, ori cu nivel scĂŁzut. Prima hotĂŁrĂŽre emisĂŁ de prefect ĂŽn cadrul Comandamentului Judetean pentru Situatii de UrgentĂŁ atrĂŁgea atentia primarilor tocmai pentru ĂŽntretinerea fĂŽnĂŽtnilor. Doar cĂŁ ei nu s-au interesat de acest aspect, mizĂŽnd pe faptul cĂŁ au mai cĂŁzut niste ploi, care ĂŽnsĂŁ n-au rezolvat problema deficitului de apĂŁ din sol. Noi putem asigura transportul apei cu cisternele, dar cineva trebuie sĂŁ plĂŁteascĂŁ pentru asta. SĂŁ vedem cine va suporta cheltuielile. Cred cĂŁ mai la ĂŽndemĂŽnĂŁ le-ar fi primarilor sĂŁ achizitioneze niste cisterne din fibrĂŁ de sticlĂŁ, decĂŽt sĂŁ plĂŁteascĂŁ transportul“, a declarat colonelul Ioan NiticĂŁ, seful Inspectoratului pentru Situatii de UrgentĂŁ Petrodava.
Inginerul Emil Bostan, directorul Sistemului de GospodĂŁrire a Apelor Neamt, a precizat cĂŁ ĂŽn judet sĂŽnt destul de multe fĂŽntĂŽni secate, doar cĂŁ nu sĂŽnt grupate asa cum s-a ĂŽntĂŽmplat la VlĂŁdnicele. „În estul judetul sĂŽnt cele mai multe fĂŽntĂŽni secate, ori cu nivelul apei scĂŁzut. Avem probleme, de exemplu, si la Borca, unde multe fĂŽntĂŽni au secat, dar acestea sĂŽnt pe tot teritoriul comunei, nu laolaltĂŁ. Din 41.528 de fĂŽntĂŽni cĂŽte existĂŁ ĂŽn Neamt, 1.044 au secat, iar 10.297 de fĂŽntĂŽni au nivel apei scĂŁzut“, a declarat directorul Sistemului de GospodĂŁrire a Apelor Neamt, Emil Bostan.
SĂŁptĂŁmĂŽna viitoare, reprezentantii Inspectoratului pentru Situatii de UrgentĂŁ vor efectua un control ĂŽn toate comunele, pentru a vedea cum au respectat primarii hotĂŁrĂŽrea emisĂŁ de prefect referitoare la curĂŁtare fĂŽntĂŽnilor. Se pare cĂŁ, ĂŽn judetul Neamt, numĂŁrul fĂŽntĂŽnarilor este ĂŽn continuĂŁ scĂŁdere, astfel de specialisti gĂŁsindu-se mai usor ĂŽn judetele Iasi si Vaslui.
Pentru a se vedea la fata locului ce se petrece la VlĂŁdnicele, luni dupĂŁ-amiazĂŁ a ajuns si secretarul de stat din cadrul Ministerului Internelor si Reformei Administrative, Victor Paul Dobre, care era ĂŽn trecere spre Iasi. El a discutat cu prefectul si se intentioneazĂŁ realizarea unui proiect de hotĂŁrĂŽre de guvern ĂŽn baza cĂŁreia sĂŁ se aloce fonduri cu care sĂŁ se punĂŁ la punct reteaua de alimentare cu apĂŁ, care acum a devenit inutilĂŁ. „Este regretabil cĂŁ autoritĂŁtile locale apeleazĂŁ la autoritĂŁtile judetene de fiecare datĂŁ cĂŽnd au o problemĂŁ. Primarul de la StĂŁnita nu stie nici acum cĂŁ eu nu dau bani. A trimis adresĂŁ la PrefecturĂŁ prin care solicitĂŁ alocarea sumei de un miliard de lei. Nu-i posibil asa ceva“, a mai spus prefectul.
Ieri la prĂŽnz, Laurentiu Babi Todireanu, primarul de StĂŁnita, si viceprimarul comunei supravegheau distribuirea apei din cisterne cĂŁtre populatia din VlĂŁdnicele.

Agricultura, la un pas de dezastru

Agricultura nemteanã este la un pas de dezastru. Din cauza temperaturilor cu 10°C peste normalul acestei perioade si lipsei precipitatiilor, plus iarna sãracã În ninsori, culturile agricole din judetul Neamt riscã sã fie compromise. Singura sperantã rãmÎne... În Cel de Sus, care poate-poate s-o Îndura sã dea vreo ploaie dupã slujba fãcutã de PF Teoctist, Patriarhul României, duminicã.
Angajatii Directiei pentru AgriculturĂŁ si Dezvoltare RuralĂŁ Neamt, ĂŽn frunte cu directorul Liviu Bumbu, ĂŽsi pĂŁstreazĂŁ optimismul. Ei sustin cĂŁ lucrurile nu sĂŽnt, deocamdatĂŁ, critice pentru Neamt, dar dacĂŁ nu plouĂŁ se va ajunge la culturi definitiv compromise si vom fi nevoiti sĂŁ mĂŽncĂŁm pĂŽnĂŁ si mĂŁmĂŁligĂŁ de import. Liviu Bumbu a prezentat, ieri, o situatie hidro-meteo, care aratĂŁ cĂŁ ĂŽn absolut toate lunile acestui an temperaturile au fost cu cel putin 3°C peste media anualĂŁ, iar precipitatiile n-au fost suficiente. Doar ĂŽn primele trei luni ce a mai cĂŁzut putinĂŁ apĂŁ peste pĂŁmĂŽnt, ĂŽn rest s-a ĂŽnregistrat „deficit mare de ploaie“. „Din pĂŁcate, seceta a devenit o problemĂŁ economico-politicĂŁ, tratatĂŁ uneori ĂŽn mod exagerat. La noi, ĂŽn Neamt, seceta nu este o problemĂŁ ĂŽn acest moment. Probleme sĂŽnt ĂŽnregistrate doar pe terenurile ĂŽn pantĂŁ, pe cele care nu au fost cultivate corespunzĂŁtor si pe cele care nu au fost tratate corect ĂŽmpotriva dĂŁunĂŁtorilor. În pericol mare sĂŽnt culturile de pĂŁioase, ĂŽnsĂŁmĂŽntate ĂŽn toamna anului trecut, si cele din aceastĂŁ primĂŁvarĂŁ, abia rĂŁsĂŁrite“, a declarat Liviu Bumbu. Potrivit acestuia, pentru rezolvarea cĂŽt de cĂŽt a situatiei si evitarea unui dezastru, nu se pot lua decĂŽt mĂŁsuri de moment: ĂŽntretinerea atentĂŁ a culturilor agricole, distrugerea capilarelor plantelor prin prĂŁsit (evitĂŽndu-se astfel pierderea de apĂŁ), plivitul buruienilor si aprovizionarea cu seminte de rezervĂŁ. Liviu Bumbu recomandĂŁ celor care riscĂŁ sĂŁ rĂŁmĂŽnĂŁ fĂŁrĂŁ grĂŽu si porumb sĂŁ-si cumpere seminte de plante rezistente la secetĂŁ. Nu cactusi, ci floarea-soarelui, sorg si mei. Cel putin meiul, spune inginer Bumbu, ĂŽn 60 de zile rĂŁsare si poate ĂŽnlocui cu succes furajul pentru animale, ĂŽn caz de extremĂŁ urgentĂŁ.

„SperĂŁm sĂŁ vinĂŁ ploile“

Probleme sĂŽnt si cu hrana animalelor. Nu doar cu cea de la iarnĂŁ, ci si cu cea de acum, ĂŽn plin sezon. PĂŁsunile fac necazuri pentru cĂŁ iarna a fost sĂŁracĂŁ ĂŽn zĂŁpadĂŁ si iarba n-a crescut „corespunzĂŁtor de verde“. În plus, dacĂŁ tot a fost cald si bine afarĂŁ, oamenii au scos la pĂŁscut oile ĂŽncĂŁ din ianuarie, ceea ce face ca, ĂŽn prezent, pĂŁsunile sĂŁ nu fie regenerate. „Trebuie sĂŁ ne pregĂŁtim pentru ce-i mai rĂŁu. SperĂŁm sĂŁ vinĂŁ ploile, mai ales cĂŁ s-a implicat si Biserica“, a mai spus Liviu Bumbu.
O solutie ar fi irigatiile, ĂŽnsĂŁ nu pentru Neamt. Directorul DADR spune cĂŁ zona noastrĂŁ nu se preteazĂŁ la sistemul de irigatii. Si dacĂŁ s-ar preta ar fi totuna, pentru cĂŁ nu mai avem de mult sistemul - ori a fost furat, ori s-a stricat si apoi a fost furat. „Irigatiile pentru noi nu sĂŽnt o solutie, poate doar pentru judetele din sudul tĂŁrii. Miile de hectare de sistem de irigatii au fost distruse, de la statiile de pompare, pĂŽnĂŁ la instalatii. În orice caz, ar fi eficiente doar pentru culturile intensive, deoarece ĂŽn cĂŽmp ar putea avea chiar efecte inverse decĂŽt asteptĂŁrile“, a mai spus Liviu Bumbu.

CĂŁldurĂŁ si dĂŁunĂŁtori

Directorul Directiei Plantelor, Ioan GhiutĂŁ TarĂŁlungĂŁ, avertizeazĂŁ cĂŁ temperaturile ridicate nu sĂŽnt singurul pericol la adresa culturilor agricole. „Totul s-a trezit la viatĂŁ ĂŽn acest moment. La nivelul judetului Neamt sĂŽnt, deja, ĂŽncheiate culturile de primĂŁvarĂŁ, iar dezvoltarea buruienilor vine din urmĂŁ. Recomand tuturor eliminarea concurentei datĂŁ de buruieni culturilor agricole. AtĂŽt pe cale manualĂŁ, cĂŽt si prin produsele specifice pe care agricultorii le pot procura, la preturi rezonabile, de la orice farmacie fito-sanitarĂŁ. De asemenea, trebuie acordatĂŁ o mare atentie infestĂŁrii cu insecte a livezilor si culturilor de orice fel. SĂŽnt afidele, asa-numitii purici de plante, care la ora actualĂŁ atacĂŁ vĂŽrfurile si, dacĂŁ nu vom actiona acum, vom avea mari probleme“, a declarat acesta.
În judetul Neamt au fost cultivate în toamnã peste 21.000 de hectare cu cereale boabe, din care aproape douãzeci de mii sînt cu grîu. Dacã recolta va fi compromisã, vor apãrea reactii în lant, prima fiind cresterea automatã a pretului la grîu. Deja au fost anuntate majorãri ale pretului pîinii. Grîul si orzul nu sînt singurele culturi amenintate de lipsa precipitatiilor. Mai este si rapita. Pe cele 4.007 hectare semãnate la timp în Neamt, rapita a avut necazuri încã de la începutul acestui an, cînd s-a lãsat amãgitã de iarna blîndã si a dat semne de crestere prematurã. Acum, fãrã ploi, s-ar putea compromite definitiv. Totodatã, seceta amenintã aproape o mie de hectare cultivate cu orz si livezile.

Vesti proaste de la meteorologi

Administratia Nationalã de Meteorologie a transmis prognoza pe lunile aprilie - septembrie 2007, potrivit cãreia seceta va persista cu precãdere În sudul tãrii si va atinge punctul maxim În lunile iulie si august. Temperaturile vor fi mai mari cu 1-2 grade În fiecare lunã din anul 2007, fatã de anii precedenti, ceea ce va conduce la o reducere a rezervei de apã În zonele din sudul, estul si sud-estul tãrii. Seceta se va resimti cu atÎt mai mult cu cÎt, deja, se Înregistreazã un deficit de apã de la 200-300 de litri/ metru pãtrat, cÎt ar fi normal, la 80 de litri/ metru pãtrat. Cu toatã rugãciunea patriarhului Bisericii Ortodoxe Române, PF Teoctist, de duminicã, Cel de Sus nu pare a se Îndura sã trimitã ploaie.
Ministerul Agriculturii a anuntat, luni, cĂŁ aproximativ 210.000 de hectare de culturi ĂŽnsĂŁmĂŽntate sĂŽnt afectate de secetĂŁ, ceea ce ĂŽnseamnĂŁ aproximativ 8% din cele 2,6 milioane de hectare cultivate ĂŽn toamna anului trecut. Premierul CĂŁlin Popescu TĂŁriceanu i-a chemat, ieri, la sedintĂŁ pe ministrul Agriculturii, Decebal Traian Remes, si pe reprezentantii Comitetului National pentru Situatii de UrgentĂŁ, pentru o analizĂŁ a efectelor secetei. Un prim efect a fost, deja, anuntat de ministrul Economiei, Varujan Vosganian, care a declarat cĂŁ este posibil ca seceta sĂŁ scumpeascĂŁ „putin“ energia electricĂŁ.
FOTO: Satul din Sahara