 Roznov, pasi repezi spre o dezvoltare europeanã
• 2006 a fost pentru administratia localã un an bun pe toate planurile • una dintre cele mai importante reusite a fost repararea podului de peste Bistrita • la aceasta s-a adãugat începerea lucrãrilor la reteaua de gaz metan • anul 2007 se aratã la fel de plin sub aspectul investitiilor, deja fiind demarate lucrãrile de regularizare a albiei Cracãului, investitie de 50 miliarde de lei • „chiar dacã am aderat la Uniunea Europeanã, nu va veni nimeni sã ne aducã bani la Roznov“, sustine Ionel Ciubotaru, primarul orasului Roznov •
Dupã un an încãrcat de investitii, realizate atît cu eforturi locale, cît si cu sprijin guvernamental, administratia localã a orasului Roznov a început 2007 cu noi proiecte. Îmbunãtãtirea infrastructurii, ca si modernizarea si extinderea retelei de utilitãti sînt prioritãti aflate pe agenda de lucru a primarului Ionel Ciubotaru. Aderarea României la Uniunea Europeanã înseamnã si pentru aceastã localitate, în plinã dezvoltare, aflatã la micã distantã de municipiul resedintã de judet, o cale deschisã spre accesarea fondurilor nerambursabile, atît de necesare dezvoltãrii.
Despre cele realizate în 2006, ca si despre proiectele din acest an am aflat mai multe amãnunte de la primarul orasului Roznov, Ionel Ciubotaru.
Reporter: Domnule primar, cum caracterizati anul 2006 sub aspectul investitiilor?
Ionel Ciubotaru: Dacã ar fi sã fac un bilant al anului trecut, pot spune cã l-am încheiat bine atît din punct de vedere financiar, cît si sub aspectul investitiilor. Cred cã cea mai importantã a fost finalizarea investitiei la podul de peste Bistrita care, devenit necirculabil, a creat mari neplãceri locuitorilor. Traficul s-a desfãsurat pe varianta ocolitoare care însemna o distantã în plus de 40 de kilometri. Cu sprijinul Consiliului Judetean, a fost amenajat un pod de pontoane, însã traficul greu a fost dirijat, mai departe, pe varianta ocolitoare. Dupã cum v-am mai spus, sub aspect financiar a fost foarte bine. Am primit de la Guvern sume destul de mari pentru învãtãmînt. Cu fondurile ce ne-au fost alocate am executat lucrãri la Scoala Generalã si la Grupul Scolar Roznov, între care înlocuirea tîmplãriei vechi cu tîmplãrie modernã cu geamuri termopan.
Tot o reusitã a anului trecut a fost reabilitarea retelei de iluminat public, investitie care ne-a costat circa 2,3 miliarde de lei. Am înlocuit instalatiile si lãmpile vechi. Pot spune cã, la ora actualã, avem un iluminat eficient sub aspectul cheltuielilor. Am reusit sã reducem costurile cu 60%, în contextul în care reteaua a fost extinsã în acelasi procent. Înainte plãteam pentru aceastã utilitate 1,5 miliarde de lei pe an, iar acum costurile s-au redus la 900 milioane de lei pe an. Tot anul trecut, am reabilitat drumul judetean care trece prin intravilanul orasului Roznov, o extindere de retea de drum asfaltat, în care au fost incluse strãzile Bistritei si Libertãtii. Urmeazã ca, în 2007, prin acelasi contract, sã asfaltãm zona Garã-Piatã.
Rep.: Ati reusit sã aduceti gazul metan în comunã.
I.C.: În 2006 a avut loc licitatia pentru reteaua de gaz metan si pentru stabilirea operatorului. A fost declaratã cîstigãtoare firma Filip International din Bucuresti. Lucrãrile se ridicã la valoarea de 1 milion de euro. Reteaua de gaz metan va fi realizatã pe o lungime de 30 km, în sarcina administratiei publice locale intrînd achizitionarea Statiei de Reglare-Mãsurare si racordarea la magistrala de înaltã presiune. Pentru achizitionarea Statiei de Reglare Mãsurare am prevãzut, în bugetul local din acest an, suma de 3,5 miliarde de lei. Lucrãrile au început din 2006, iar pînã la sfîrsitul acestui an sperãm sã fie finalizat primul tronson, ceea ce înseamnã circa 10 km de conductã.
Investitii pentru confortul roznovenilor
Rep.: Cum ati început anul 2007?
I.C.: Acum douã sãptãmîni, s-a dat startul în proiectul de regularizare a rîului Cracãu si de realizare a canalului de deviere. Lucrãrile sînt finantate de Ministerul Mediului - investitia avînd o valoare totalã de 50 miliarde de lei - Apele Române fiind beneficiarul. Aceste lucrãri erau absolut necesare pentru pentru prevenirea inundãrii satului Slobozia. În anul 2005, din cele 1.300 de gospodãrii din aceastã localitate, 900 au fost inundate. Proiectul are ca scop combaterea eroziunii malurilor rîului Cracãu si prevenirea inundatiilor.
Rep.: Care vã sînt prioritãtile pentru acest an?
I.C.: Am întocmit studiul de fezabilitate pentru extinderea retelei de apã potabilã, canalizare si pentru reabilitarea statiei de epurare, urmînd sã întocmim proiectul cu care vom încerca mai multe variante de finantare. Una ar fi accesarea fondurilor structurale, în colaborare cu Apa Serv care este operatorul din zonã. O altã posibilitate este atragerea banilor de la Fondul de Mediu. Cred cã ar fi solutia cea mai plauzibilã: asigurarea a 80% din finantare de la Fondul de Mediu, iar 20% - de la comunitatea localã. De acest proiect ar beneficia atît orasul Roznov, cît si satele apartinãtoare - Slobozia si Chintinici. Valoarea estimativã este de 3,6 milioane de euro. Mai avem proiecte pentru douã poduri peste Cracãu - în punctele Burlacu si Julfã. Acestea vor înlesni accesul locuitorilor din Slobozia spre terenurile agricole, dar si pe al agentilor economici din zonã. Valoarea este estimatã la 30 miliarde de lei. Fondurile ar urma sã vinã prin Ordonanta nr.7 a Guvernului. Am primit, deja, 1,3 miliarde de lei pentru proiectare si sperãm sã intrãm în prima trantã de 700 de proiecte, aprobatã de Guvern.
Tot în acest an, Scoala Slobozia va intra în reabilitare din Proiectul „Apã-Luminã-Cãldurã“ al Ministerului Educatiei, Cercetãrii si Tineretului.
Rep.: Cum este bugetul din acest an?
I.C.: Sîntem multumiti de sumele primite si cred cã banii ne vor ajunge atît pentru investitiile pe care ni le-am propus, cît si pentru plata salariilor si utilitãtilor.
„Dacã avem o infrastructurã puternicã, putem atrage si investitori“
Rep.: Cum sperati cã va influenta aderarea la UE dezvoltarea orasului Roznov?
I.C.: Deocamdatã, nu se simte influenta aderãrii, dar am speranta cã, dupã ce se vor linisti spiritele în România, vom reusi sã întocmim proiecte pentru a putea atrage fonduri. Chiar dacã am aderat la Uniunea Europeanã, nu va veni nimeni sã ne aducã bani la Roznov. Este o localitate în plinã dezvoltare si trebuie întocmite proiecte care sã fie considerate viabile de cãtre partenerii europeni, fezabile si oportune. Fondurile structurale - si nu numai - vor fi destinate infrastructurii. Cert este cã, dacã avem o infrastructurã puternicã, putem atrage si investitori. Nu conteazã dacã este vorba despre cei autohtoni, ori strãini. Important este sã facã ceva si sã creeze locuri de muncã.
Rep.: Ati apelat la parteneriate cu institutii similare din tãrile cu state vechi în UE?
I.C.: ÃŽncercãm o asociere cu comunele din zona Roznov - Sãvinesti, Zãnesti, Podoleni, Costisa, Piatra Soimului, Rediu, Cîndesti si Tazlãu - în vederea accesãrii fondurilor necesare construirii unei statii de transfer a gunoiului menajer. ÃŽn acest sens, am intrat în discutii cu un viitor partener din UE, o asociatie de comune din Spania. Aceasta poartã denumirea Comarca de Los Monegros. Este o asociatie de comune cu mult mai mici ca numãr de locuitori. ÃŽmpreunã cu aceasta putem accesa fonduri pentru dezvoltarea industriei, agriculturii, IMM-urilor, fãrã sã neglijãm schimburile culturale. Pînã acum nu am avut, cu viitorul partener, decît contacte telefonice. ÃŽn grupul lor de lucru este si un român. Noi am trimis toate datele cerute, care se constituie, în fapt, într-o radiografie a zonei, si am primit „ghidul promotorului“ în care ne sînt explicati pasii pe care trebuie sã îi urmãm. Sperãm ca initiativa noastrã sã aibã succes, pentru cã sîntem constienti cã trebuie sã încercãm toate posibilitãtile pentru a ne dezvolta. Din zona noastrã, primul care a aderat la ideea de asociere a fost primarul din Sãvinesti. Cert este cã bani sînt, numai sã fie folositi cum trebuie.
|
Autentificare
