DESCOPERIRE ÎN MORMÎNT

• osemintele Mitropolitului Varlaam al Moldovei asteapta canonizarea • paraclisul Manastirii Secu adaposteste ceea ce a mai ramas din ramasitele trupesti ale mitropolitului • ĂŽn mormĂŽnt au fost gasite fragmente de vesmĂŽnt arhieresc, tesut ĂŽn aur si argint, o candela si un vas de ceramica • crucea de calugarie a Mitropolitului a putrezit, ĂŽnsa forma ei a ramas impregnata ĂŽn lut •

Osemintele Mitropolitului Varlaam al Moldovei au fost scoase marti, 5 iunie a.c., din mormĂŽntul de la Manastirea Secu pentru ca pe 30 august 2007 sa aiba loc proclamarea oficiala a canonizarii ĂŽnaltului prelat. Cei care au participat la dezhumare au avut surpriza sa constate ca ramasitele pamĂŽntesti erau intacte, desi mormĂŽntul a fost jefuit ĂŽn decursul vremurilor tulburi care s-au abatut asupra Moldovei, iar crucea de calugarie a mitropolitului a putrezit, ĂŽnsa forma ei a ramas impregnata perfect ĂŽntr-o bucata de lut. „Sapaturile au ĂŽnceput luni seara (n.r. - 4 iunie). Marti, 5 iunie, s-a ajuns ĂŽn camera mormĂŽntului. Asa cum spunea si Nicolae Iorga, mormĂŽntul a fost jefuit si a fost refacut ĂŽn mod succesiv. Am gasit cea mai mare parte a osemintelor mitropolitului. Oasele au fost curatate si apoi asezate ĂŽntr-unul din paraclisele manastirii, urmĂŽnd ca ĂŽn 25 august sa fie pregatite pentru a fi asezate definitiv ĂŽntr-o racla speciala. Tot atunci se va oficia si ultimul parastas pentru odihna sufletului Mitropolitului Varlaam, dupa care va avea loc, pe 30 august, proclamarea solemna a canonizarii sale, iar credinciosii se vor putea ĂŽnchina la SfĂŽntul Varlaam al Moldovei“, a declarat arhimandrit Varlaam Merticariu, vicar administrativ al Arhiepiscopiei Iasilor.
În timpul actiunii arheologice au mai fost gasite si cĂŽteva fragmente de vesmĂŽnt arhieresc, de tesatura ĂŽn aur si argint. A fost gasita, de asemenea, candela care a fost asezata ĂŽn mormĂŽntul Mitropolitului Varlaam al Moldovei si un vas de ceramica. „Crucea de calugarie a mitropolitului a putrezit, ĂŽnsa forma ei a ramas ĂŽn negativ ĂŽntr-o bucata compacta de lut, care a fost recuperata ca atare. Toate acestea vor fi restaurate, conservate si vor fi asezate ĂŽntr-un colt special din muzeul manastirii Secu, ĂŽmpreuna cu obiectele aflate ĂŽn mormĂŽntul mitropolitului. De asemenea, s-au gasit fragmente de fresca pe zid, ceea ce ne poate sugera faptul ca ĂŽnainte de ĂŽnmormĂŽntarea Mitropolitului, biserica Manastirii Secu ar fi putut avea macar partial pictura ĂŽn exterior. Cercetarile viitoare vor infirma sau vor confirma acest lucru“, a mai spus arhimandrit Varlaam Merticaru.

Carturar de ĂŽnalta clasa

Cel care avea sa devina mitropolitul Varlaam s-a nascut ĂŽn anul 1585, ĂŽn partile Vrancei si a decedat ĂŽn august sau ĂŽn decembrie 1657, la Manastirea Secu. Se pare ca a ĂŽnvatat carte la „Schitul lui Zosin“ pe Valea Secului. S-a calugarit la Secu, sub numele Varlaam. La acest lacas de cult a fost egumen si apoi a devenit arhimandrit. În anul 1628 a fost trimis ĂŽntr-o misiune la Moscova. În 1632 a fost ales mitropolit al Moldovei, dupa ce a fost hirotonit pe 23 septembrie ĂŽn acelasi an si a pastorit pĂŽna ĂŽn aprilie 1653, cĂŽnd s-a retras la Secu. În 1639 s-a numarat printre candidatii la scaunul de patriarh ecumenic. A manifestat o preocupare ĂŽndeosebi pentru probleme carturaresti. Astfel, ĂŽn 1640 a ĂŽnfiintat o tiparnita la Iasi, ĂŽn care a tiparit mai multe carti de ĂŽnvatatura ĂŽn româneste. Tot ĂŽn timpul pastoririi sale, Vasile Lupu a ĂŽntemeiat Colegiul de la Iasi, cu profesori trimisi de la Kiev. În perioada 1644 - 1645 a convocat el ĂŽnsusi un sinod al tuturor ierarhilor din „Tara Româneasca si Moldova“, care a aprobat raspunsul ĂŽmpotriva Catihismului calvinesc, scris de el. Mitropolitul Varlaam a sustinut ctitoriile lui Vasile Lupu, printre care si biserica “Sfintii Trei lerarhi“ din Iasi, ĂŽn care au fost asezate moastele Cuvioasei Paraschiva ĂŽn anul 1641.
Cea mai ĂŽnsemnata dintre lucrarile tiparite de mitropolitul Varlaam este „Carte româneasca de ĂŽnvatatura la dumenecele de preste an si la praznicele ĂŽmparatesti si la Svântii mari“ (Cazania), aparuta la Iasi. A scris 506 foi cu un „Cuvânt ĂŽmpreuna catra toata sementia româneasca“ al lui Vasile Lupu si „Cuvânt catra cetitoriu“. Aceasta din urma lucrare cuprindea 54 de cazanii la duminici si 21 la sarbatorile ĂŽmparatesti si ale sfintilor. Unele dintre ele au fost traduse sau prelucrate dupa cartea „Comoara“ a mitropolitului grec Damaschin Studitul (1577). Altele au fost Iuate din manuscrise românesti care au circulat pĂŽna atunci, mai ales ĂŽn Transilvania.
Alte Iucrari ale sfĂŽntului care urmeaza sa fie canonizat sĂŽnt - „Sapte Taine a Bisericii“, aparuta la Iasi, ĂŽn 1644, ĂŽn 340 de pagini, prelucrata dupa opera grecului Toma Teofan Eleavulkos (sec.XVI)
Alta lucrare este „Raspunsul ĂŽmpotriva Catehismului calvinesc“, tiparita probablil la Iasi (dupa unii la Dealu) ĂŽn 1645, cu 32 de foi, ĂŽn care combatea un Catehism calvinesc tiparit la Alba Iulia, ĂŽn 1645.
CĂŽt a fost egumen la Secu a tradus Iucrarea „Scara sau Leastata Sfântului loan Scararu sau Sinaitul“ (1649), dupa editia comentata a episcopului Maxim Margunios (Venetia, 1590), dar a ramas ĂŽn manuscris.
Prin activitatea sa carturareasca, mitropolitul Varlaam deschide sirul traducerilor În limba româna a unui numar mare de carti religioase.