Mitropolitul va sfinti Schitul Horaicioara

• slujba, care are loc pe 17 iunie, va fi oficiata de IPS Daniel alaturi de un sobor de preoti

Biserica Schitului Horaicioara, cu hramul „Izvorul Tamaduirii“, ĂŽn urma finalizarii lucrarilor de renovare ce a au avut loc ĂŽn ultimii ani, va fi sfintita duminica, 17 iunie, ĂŽncepĂŽnd cu ora 9, de catre un sobor de preoti, ĂŽn frunte cu IPS Daniel, Mitropolitul Moldovei si Bucovinei, eveniment la care sĂŽnt invitati sa participe toti credinciosii.
Monument istoric si de arhitectura, Schitul Horaicioara, numit si Horaita Veche, este asezat la aproape un kilometru distanta de Manastirea Horaita, mai sus, spre inima padurii, si se poate ajunge acolo prin satul Poiana, comuna Cracaoani.
Schitul Horaicioara dateaza din anul 1466, cĂŽnd un grup de calugari, ĂŽn frunte cu sihastrul Chiriac, au construit o bisericuta din lemn, din porunca voievodului Stefan cel Mare si SfĂŽnt, pentru a fi adusi aici doua sute de vĂŽnatori din jurul curtii sale de la Vaslui. Oamenii adusi de domnitor au stat acolo pĂŽna ĂŽn 1518, cĂŽnd, din lipsa de hrana, au coborĂŽt spre cĂŽmpie si au ĂŽntemeiat satul Gura Vaii, din comuna Girov de astazi.
Între timp, viata monahala de la Horaicioara s-a extins, construindu-se mai la vale Manastirea Horaita, la schit ramînînd doar calugarii care doreau o viata mai retrasa. Inscriptia de pe o piatra din incinta, asezata pe locul Sfintei Mese vechi, arata anul în care s-a înfiintat asezamîntul monahal Horaicioara, cu hramul Buna Vestire.
La jumatatea secolului al XIX-lea, vechiul lacas a fost demolat si rezidit din piatra de catre arhimandritul Iermoghen Buhus, dĂŽndu-i-se hramul Izvorul Tamaduirii, datorita unui izvor aflat ĂŽn apropiere, ce s-a dovedit binefacator celor ce beau apa din el.
ÎncepĂŽnd cu anul 1998, ieromonahul Caliopie Pomohaci a ĂŽnceput a organiza ample lucrari de consolidare si ĂŽnaltare a zidului sfĂŽntului lacas, „adevarat cuib de vulturi aninat ĂŽn crapatura unei stĂŽnci aeriene“, dupa cum a descris Calistrat Hogas Schitul Horaicioara. Lucrarile au fost continuate si finalizate de parintele ieromonah Antim Gemanar, actualul egumen, iar pictura a fost executata de artistul plastic pietrean, pr. Ciprian Istrate.