Accidentul vascular, recuperare si prevenire

• interviu cu doctor Tatiana Luchian, presedinte al Fundatiei „Neurohelp“ din Piatra Neamt

Reporter: Numele Fundatiei al carei principal fondator sĂŽnteti contine ideea de ajutor. Catre cine se ĂŽndreapta acest sprijin ?
Dr. Tatiana Luchian: „Neurohelp“ este o institutie non-profit care a fost ĂŽnfiintata pentru a ĂŽngriji bolnavi cu afectiuni neurologice grave, mai exact, persoanele care au suferit un accident vascular. Acestia au nevoie de tratament recuperator care sa ĂŽi ajute sa-si recapete mobilitatea, functionalitatea ĂŽntregului organism, dar mai ales independenta de a se putea servi singuri, adica de a se misca. Deloc de neglijat este sustinerea psihica a acestor bolnavi si a familiilor lor. Rolul de baza al acestei institutii este acela de a acorda tratament de recuperare celor care au trecut printr-un accident vascular acut imediat dupa perioada de spitalizare. Din momentul ĂŽn care o persoana a facut un accident vascular, mai poti face un singur lucru cu ajutorul medicamentelor. Doar sa previi aparitia altuia. Refacerea a ceea ce s-a pierdut ĂŽn urma producerii accidentului vascular nu se poate face decĂŽt prin miscare. Boala ca atare nu este influentata deloc de medicamente, ci doar de recuperare. Aceasta trebuie facuta zilnic. Acelasi tratament trebuie sa ĂŽl faca orice persoana care a trecut de un accident vascular si dupa trei luni, sase luni, un an. La aceste intervale de timp se impune a se face recuperare circa o luna.
Rep: În ce consta programul de recuperare a unui bolnav neurologic?
T.L.: Consta ĂŽn efectuarea a numeroase exercitii de gimnastica specializata pe profilul bolii respective. Programul depinde de cĂŽt de avansat este gradul de paralizie ĂŽn care se afla bolnavul, de cum se comporta si reactioneaza acesta, de gradul de receptivitate al familiei acestuia. Conteaza extraordinar de mult ca ĂŽn munca de recuperare fizica sa se implice si familia, iar o parte din miscarile facute aici, mai ales acelea care nu necesita aparate, sa se continue si acasa.
Rep: Ce ĂŽnseamna practic recuperarea si ĂŽn cĂŽt timp se obtine?
T.L.: În urma acestui program de recuperare, bolnavul scapa de paralizie, se poate din nou misca, nu mai sta imobilizat la pat. Maximum de recuperare se obtine în decurs de un an de la producerea accidentului vascular, dar sînt bolnavi care mai pot sa îsi revina si dupa doi, trei ani. E adevarat ca astfel de cazuri sînt mai rare, dar exista. Programul de recuperare neuro-motorie presupune în multe cazuri timp îndelungat, rabdare si perseverenta din partea bonavului si a familiei acestuia. Bolnavul întrerupe acest program sustinut efectuat zilnic, doar atunci cînd si-a recapatat mobilitatea si siguranta miscarilor la maximum.
Rep: Cine este predispus la accidente vasculare?
T.L.: Toti bolnavii vĂŽrstnici care au avut ĂŽn familie persoane care au suferit accidente vasculare sau persoane cu boli de inima, toti bolnavii diabetici, hipertensivii si cei care au modificari serioase ale metabolismului grasimilor. De aceea, chiar persoanele tinere de 20, 30 de ani care au avut ĂŽn familie bolnavi de diabet, cardiaci, morti subite, trebuie sa faca un control riguros pentru evaluarea starii vaselor de sĂŽnge. Iar acolo unde se observa predispozitie catre asa ceva, trebuie neaparat facuta profilaxia accidentului vascular, adica masuri de prevenire a producerii acestuia. Cum prin natura specialitatii mele medicale, aceea de neurolog, am ĂŽngrijit toata viata bolnavi cu astfel de probleme de sanatate, stiu cĂŽt de mult costa sa tratezi un astfel de caz, iar pe de alta parte stiu cĂŽt de simplu este sa previi un accident vascular. Tocmai de aceea vreau sa le ĂŽntind o mĂŽna de ajutor oamenilor care sĂŽnt interesati sa fie sanatosi si sa nu ajunga ĂŽn situatii atĂŽt de dramatice.

„Oamenii stiu ca la doctor se merge numai atunci cĂŽnd esti bolnav, mai exact cĂŽnd cazi din picioare“

Rep: Cum se pot preveni accidentele vasculare si care sĂŽnt etapele profilaxiei ?
T.L.: Întîi identificam factorii de risc ai aparitiei unui accident vascular în cazul acesteia. Apoi ne intereseaza ce regim de viata a avut pîna în acel moment, pentru ca stilul de viata îsi pune amprenta teribil pentru persoanele cu risc vascular. Cei care consuma alcool, cei care sînt mari fumatori, cei cu o alimentatie haotica, bogata în grasimi, dulciuri, sare, condimente sînt mult mai predispusi la a face un accident vascular, o boala cardiaca, o dislipidemie majora sau chiar un diabet. Obezitatea este elementul numarul 1 în aparitia diabetului. Dupa ce aduni aceste date despre regimul de viata al persoanei si datele familiale, analizezi bolnavul ca atare din punct de vedere al greutatii, tensiunii, colesterolului. Trebuie facut un examen clinic, trebuie discutat cu bolnavul si stabilit exact gradul de risc pe care îl are în momentul consultatiei, dupa care i se stabileste un program de verificare clinica sau biologica. Dupa care, cel mai important lucru care trebuie discutat cu bolnavul este stilul de viata pe care trebuie sa îl adopte în continuare, acesta fiind elementul definitoriu în aparitia unui accident vascular, coronarian, sau în orice alta boala de tip vascular. Cînd zic stil de viata, am în vedere un regim alimentar, activitate fizica, activitate mentala, stare psihica, extrem de importanta într-un echlibru cardio-vascular.
Rep: CĂŽt conteaza alimentatia ĂŽn prevenirea acestor afectiuni?
T.L.: Este esentiala. Din pacate, În ultimii ani, românii au deprins obiceiuri alimentare foarte proaste. ManÎnca foarte sarat si condimentat, manÎnca dulciuri concentrate, manÎnca fainoase În exces. Unii, din lipsa de timp si din viteza, altii, din placere, consuma zilnic minuturi de tip fast-food, care nu sÎnt deloc sanatoase. Foarte multe persoane prefera mesele bazate pe carne si asa manÎnca zilnic, desi au o cantitate mare de grasime În sÎnge.
Rep: În care dintre cele doua tipuri de activitati pe care le desfasurati este mai mare adresabilitatea?
T.L.: În programul de recuperare avem zilnic pacienti, cîte 8-10, în medie. Cu acestia lucreaza o tînara care este profesor kinetoterapeut, specializat strict pe bolnavi cu afectiuni neurologice. Colaboreaza foarte bine cu pacientii si are rezultate deosebite. De aceea, am mari emotii legate de faptul ca ea va merge în toamna la specializare în Germania si este foarte posibil sa o pierd. Am mai pierdut, pîna acum, cinci kinetoterapeuti cu care am lucrat la fundatie de-a lungul timpului, i-am trimis la specializare si nu s-au mai întors. Trei au ramas în Germania, unul în Anglia si unul în Italia. Acolo o astfel de pregatire este foarte cautata, apreciata, pretuita si bine platita. La noi, înca nu, din pacate. Activitatea de prevenire a aparitiei accidentelor vasculare, însa, este foarte slaba. Oamenilor nu le pasa ce se întîmpla cu ei, cu sanatatea si cu viata lor pîna la urma. Cei tineri nu au timp sa mearga la medic, se lasa dusi de val, sînt interesati de bani si afaceri, iar cei în vîrsta se neglijeaza dintr-un fel de resemnare si trebuie împinsi de la spate.
Rep: Sa fie saracia motivul principal care ĂŽi ĂŽmpiedica pe oameni sa se preocupe de sanatatea lor ?
T.L.: Nu as zice. Lipsa de educatie sanitara si mentalitatea paguboasa a oamenilor care stiu ca la doctor se merge numai atunci cĂŽnd esti bolnav, mai exact cĂŽnd cazi din picioare. La „Neurohelp“ pacientii nu trebuie sa plateasca nici un ban. Nici cei care fac recuperare, nici cei care vor sa beneficieze de programul de profilaxie. SĂŽntem fundatie non-profit. Scopul nostru este de a ajuta oamenii ĂŽn suferinta neurologica si de a-i ĂŽnvata pe toti cei interesati ce sa faca pentru a evita astfel de suferinte. Cei interesati se pot adresa zilnic Fundatiei „Neurohelp“, pentru programari, la telefonul 22.44.04, sau pot veni al sediul nostru, de pe strada Stefan cel Mare, numarul 90, situat vizavi de stadion.