Femeia „de cauciuc“

• o tĂŽnara ĂŽn vĂŽrsta de 32 de ani s-a nascut cu o boala extrem de rara, avĂŽnd pielea ca de cauciuc • epiderma i se ĂŽntinde cu peste aproape 10 centimetri, revenind apoi imediat la forma initiala • ranile usoare sĂŽnt un cosmar pentru aceasta, pentru ca ĂŽi lasa cicatrici ĂŽntinse •

Ana M., ĂŽn vĂŽrsta de 32 de ani, dintr-o localitate ĂŽnvecinata Romanului, s-a nascut cu o boala de piele extrem de rara. TĂŽnara sufera de o afectiune genetica dermatologica, numita „Cutis Hiperelastica“, caracterizata printr-un excedent de fibre elastice si prin absenta colagenului la nivelul epidermei. Atunci cĂŽnd se loveste, pielea nu se mai reface, ramĂŽnĂŽnd cu semne de la fiecare rana. Afectiunea se caracterizeaza prin hiperelasticitatea si fragilitatea pielii si a vaselor de sĂŽnge. „Asemenea cazuri sĂŽnt extrem de rare, unul la 200.000 de nasteri. Elasticitatea crescuta a pielii se manifesta printr-o piele subtire, fina si catifelata la palpare, care se lasa ĂŽnsa foarte mult ĂŽntinsa, iar dupa eliberare revine la forma initiala, avĂŽnd caracter elastic. Hiperelasticitatea se observa ĂŽn special la nivelul coatelor, a gĂŽtului, pe obraji, coapse si genunchi. Desi tĂŽnara are 32 de ani, pielea sa arata ca a unei femei de 50 de ani. O alta caracteristica a bolii este fragilitatea pielii, responsabila de formarea plagilor cutanate la cele mai mici loviri si care iau aspectul unor leziuni cu margini neregulate, dificil de suturat. TĂŽnara a fost internata ĂŽn Sectia endocrinologie din cauza unei spasmofilii si va mai ramĂŽne cĂŽteva zile sub tratament. Pacienta este luata ĂŽn evidenta sectiei dermatologie“, a declarat doctor Silvia Mandasescu, medic sef al Sectiei endocrinologie. Ana M. a spus ca a avut probleme de cĂŽnd se stie si, desi a fost sfatuita de medici sa nu aiba copii, aceasta nu si-a imaginat viata fara mostenitori, aducĂŽnd pe lume trei copii, ce au acum vĂŽrste cuprinse ĂŽntre doi si noua ani. „Am fost diagnosticata cu aceasta boala ĂŽn anul 1995 si tot de atunci am fost luata ĂŽn evidenta. Nu exista tratament, dar mi s-a recomandat o alimentatie bogata ĂŽn vitamine. Pielea mi se ĂŽntinde foarte mult, degetele ĂŽmi sĂŽnt elastice, ĂŽncĂŽt pĂŽna si cartofi ĂŽmi vine foarte greu sa curat. Daca ma lovesc usor, mai ales la picioare, apar imediat rani, ca si cum ar fi taieturi ĂŽn carne vie. N-am voie sa depun efort, sa ma supar si familia mea a ĂŽnteles acest lucru. Pentru ca boala de care sufar este genetica, am fost sfatuita sa nu fac copii, ĂŽnsa am adus pe lume doi baieti si o fetita, toti trei sanatosi. SĂŽnt o fire vesela, ĂŽntotdeauna am mers cu Dumnezeu ĂŽnainte“, a povestit Ana M. Magdalena C., mama tinerei, a marturisit ca nu stie pe nimeni din familia sa care sa fi suferit de aceasta boala, ĂŽnsa nu exclude ca gena sa fie mostenita de la predecesorii sai. Din cei patru copii pe care i-a adus pe lume, doar Ana a fost cu probleme, ĂŽnsa niciodata parintii nu au abandonat orice ĂŽncercare ĂŽn a-si vedea fata sanatoasa. „De mica a fost mai aparte decĂŽt ceilalti copii. Prima data cĂŽnd m-am speriat foarte tare a fost atunci cĂŽnd Ana avea doi ani si s-a lovit la un picior. A ramas cu o rana care nu s-a mai vindecat, la fel cum s-a ĂŽntĂŽmplat cu toate ranile pe care le-a suferit de-a lungul timpului. Dupa ce se lovea, pielea i se facea exact ca splina unui porc atunci cĂŽnd o tai si se desface toata. Am fost cu ea la doctori, am dus-o la Iasi, ĂŽnsa medicii mi-au spus ca boala de care sufera nu are leac. Trebuie sa ia foarte multe vitamine si ĂŽntr-un timp a folosit un unguent special, de ĂŽntretinere a pielii, nicidecum pentru vindecare. Am nascut-o ĂŽnainte de termen cu un furuncul la un picior. Fata avea numai trei zile cĂŽnd a ĂŽnceput tratament cu Penicilina si am chinuit mult cu ea pĂŽna s-a vindecat. Desi medicii au spus ca e boala genetica, eu cred ca de atunci i se trage boala. Doctorii mi-au spus, ĂŽn urma cu multi ani, ca poate ajunge la 18 ani, dar poate trai si 80 de ani, ĂŽncĂŽt acum ne rugam la Dumnezeu sa fie sanatoasa“, a povestit Magdalena C. TĂŽnara a relatat cu lux de amanunte despre boala sa fara sa lase o clipa impresia ca are complexe de inferioritate sau frustrare. Plina de viata si cu zĂŽmbetul pe buze, ea priveste acum boala cu seninatate si resemnare, gĂŽndul la cele trei „mladite“ care o asteapta acasa aducĂŽndu-i lumina pe chip si bucurie ĂŽn suflet.