 Dezarmati în lupta cu coruptia
• reprezentantii institutiilor care încearca sa combata coruptia sustin ca merg la razboi fara arme • procurorul Elena Lavric a sustinut ca în sistemul judiciar se resimte lipsa de protectie a anchetatorilor: „Ca sa obtii protectie împotriva unui infractor care te ameninta trebuie sa faci o suta de adeverinte care adeveresc. Mai degraba te lasi pagubas“ • si dotarile lasa mult de dorit •
Am participat, la sfîrsitul saptamînii trecute, la o adunare a carei tema era prevenirea coruptiei. Participau reprezentanti ai Politiei, Parchetului, serviciilor de specialitate, DGA, ISU, Prefectura etc, sub bagheta unita a unei organizatii nonguvernamentale, „Asociatia pentru Implementarea Democratiei“, cu a Ministerului de Interne (MIRA). Practic, toate „descentralizatele“ care ar putea influenta în bine (sau nu) climatul general. Moderatorul, tînar, tuns scurt, cu ochelari cu rama groasa, ton semi-taios: Alexandru Cumpanasu. Pîna la urma, o astfel de întîlnire ar trebui sa fie un schimb de idei, de sugestii, de informatii; plus posibilitatea de a „comunica“ în afara sistemului, oricare ar fi acela, perceptia a ceea ce ni se întîmpla.
De obicei, o astfel de adunare inventariaza cazuri, si nici macar pe cele mai interesante. ÃŽntrebata despre cazuri flagrante de returnari de TVA sau despre interventii eventuale, reprezentanta Finantelor a replicat candid ca, pentru controlul fenomenului, functionarii din institutia sa au ecusoane, cu numele scris clar. Cazul IDAC, una dintre cele mai interesante returnari de TVA din ultimii ani, în valoare de circa 300 de miliarde de lei vechi, nu parea sa-i fie cunoscut. Reprezentantul AID a citat judetul Dolj: returnari fictive de TVA cu un prejudiciu de 900 de miliarde de lei vechi. Si un prefect care a spus transant ca se stie urmarit informativ. Noi nu aveam nici TVA cu necazuri si nici prefect la vedere, la întîlnirea data. Am avut, în schimb, ocazia sa auzim punctul de vedere al procurorului specializat în domeniu, Elena Lavric. Domnia sa a exprimat un sentiment pe care, în termeni neoficiali, l-am mai auzit la oameni care fac anchete. Lipsa de protectie a anchetatorilor, la diverse niveluri: prin numarul mic de procurori pe cazuri mult diversificate între timp. Prin lipsa tehnicii de înregistrare, video si audio. „Am sugerat sa ni se doteze birourile cu camera video. Stiu ca exista puncte de vedere contradictorii la unii dintre colegii mei, dar asta ar însemna o dubla protectie, si pentru noi, si pentru cei implicati în cauza“ a precizat Elena Lavric. „ÃŽn acest fel, declaratiile initiale se pot mentine si dispare si suspiciunea ca ar fi fost obtinute sub presiune sau ca au fost constrînsi. Parchetul General Bucuresti stiu ca are astfel de dotari. Eu as fi bucuroasa si cu un reportofon. Ne apara si pe noi. (…) De asemenea, ca sa obtii protectie împotriva unui infractor care te ameninta, trebuie sa faci o suta de adeverinte care adeveresc. Mai degraba te lasi pagubas“. Situatia e valabila si pentru protectia judecatorilor sau a politistilor, a adaugat Alex. Cumpanasu, ca o concluzie a întîlnirilor din 14 judete ale tarii.
Problemele nu se opresc aici. Rapiditatea cu care a evoluat infractionalitatea economico-financiara (pe fondul uneia din cele mari mari rate din lume a taxelor impuse de catre stat) impune si specializarea politistilor-procurorilor-judecatorilor. „Am solicitat cursuri în evaziunea fiscala de ani de zile. Cele pompieristice, de o zi, doua, o saptamîna, nu dau rezultatele scontate. Eu voi pleca la pensie, dar ce fac cei care vin în urma?!“ a exclamat doamna Lavric.
„Scopul oricarei institutii de lupta împotriva coruptiei ar trebui sa fie autodesfiintarea“
E uimitor daca stai sa te gîndesti la cantitatea spectaculoasa de bani orientati catre sistemul Justitiei. De pilda, 22 de milioane de euro, prin program Phare, pentru ca fiecare judecator sa aiba calculator, acces la internet si informare, declarase, în decembrie 2005, Monica Macovei, atunci ministrul Justitiei. Acum doi ani, Monica Macovei înregistra din partea Asociatiei Magistratilor si a Consiliului Suprem al Magistraturii, nu atît tendinte de auto-reglare, ci de protectie a membrilor si la critica. Replica Vioricai Costiniuc, presedinta AMR, a fost ca, în tarile civilizate, un magistrat este rezultatul unei selectii si verificari extrem de dure. De atunci încoace, sistemul pare sa fi fost, însa, tratat „pe bucati“, iar tendintele de auto-reglare sa fi ramas în zona cererilor individuale.
Colonelul Ioan Nitica, seful Inspectoratului pentru Situatii de Urgenta Neamt, a fost cel care a sintetizat situatia în cîteva linii atît de clare si simple, încît frizau sarcasmul.
Unu: scopul oricarei institutii de lupta împotriva coruptiei, de la AID la DNA, ar trebui sa fie autodesfiintarea. De vreme ce coruptia trebuie eradicata, asta ar si fi de facut. Numai ca, acum vreo 10-15 ani, si tuberculoza era considerata eradicata.
Doi: este coruptie unde sînt bani multi. Dar daca acesti bani sînt folositi si pentru plata decenta a functionarului public, urmarirea sistemului, mijloacelor de lupta, celui angrenat în asta i se ofera sansa unei identitati si sens al apartenentei la un corp de elita, precum si o coloana vertebrala.
Trei: problema nu tine de functionarul public ci de sistem si de mentalitate. Functionarul public este, de multe ori, o reflexie a sistemului si a liderilor acestuia.
Subscriu: în ultima luna mi-au intrat în birou oameni care s-au plîns de felul în care sînt tinuti la usi, în audiente, la primarii, si mi-au vorbit de acte depuse, care „nu se mai gasesc“. Problema nu e birocratia. Birocratii sînt peste tot unde este vorba de efectul scris al legii. Problema e eficientizarea birocratiei.
Patru: o parte din lupta împotriva coruptiei ar trebui sa fie cresterea încrederii cetateanului în autoritate.
Toate aceste lucruri si nevoi ale societatii exista. Dupa cum, fie-ne îngaduit sa adaugam ca nivelul încrederii în autoritate va creste daca simplul cetatean, cel caruia i se mai pierd actele, va constata ca functionarii publici devin o structura care lucreaza cu ei si pentru ei. Un corp din care cei intrati pe filiere politice sau de grup sînt eliminati prin verificari sistematice de competenta si integritate. Eliminari normale în sisteme cu auto-reglare. Desi nici un spectaculos sut în fundul acelor personaje n-ar fi de lepadat.
|
Autentificare
