Monitorul de Neamt si Roman ziarul din judetul Neamt cu cei mai multi cititori
  Stiri azi     Arhiva     Cautare     Anunturi     Forum     Redactia  
AutentificareAutentificareInregistrare 
Calendar- Arhiva de Stiri Septembrie 2007
LMMJVSD
     12
3456789
10111213141516
17181920212223
24252627282930
Stiri pe e-mail - Newsletter Monitorul de Neamt Newsletter
Nume:
Email:
Links - Link-uri catre site-uri utile Link-uri
 Judetul Neamt
 Video Production
 Cambridge
Optiuni Pagina Optiuni pagina
Adauga in Favorites Adauga in Favorites
Seteaza Pagina de start Seteaza Pagina de start
Tipareste pagina Tipareste pagina


























Monitorul de Neamt » Stiri Locale 10 Septembrie 2007
Tipãreste articolul - Varianta pentru imprimantã Trimite acest articol unui prieten  prin email
Dezarmati în lupta cu coruptia

Dezarmati �n lupta cu coruptia

• reprezentantii institutiilor care �ncearca sa combata coruptia sustin ca merg la razboi fara arme • procurorul Elena Lavric a sustinut ca �n sistemul judiciar se resimte lipsa de protectie a anchetatorilor: „Ca sa obtii protectie �mpotriva unui infractor care te ameninta trebuie sa faci o suta de adeverinte care adeveresc. Mai degraba te lasi pagubas“ • si dotarile lasa mult de dorit •

Am participat, la sf�rsitul saptam�nii trecute, la o adunare a carei tema era prevenirea coruptiei. Participau reprezentanti ai Politiei, Parchetului, serviciilor de specialitate, DGA, ISU, Prefectura etc, sub bagheta unita a unei organizatii nonguvernamentale, „Asociatia pentru Implementarea Democratiei“, cu a Ministerului de Interne (MIRA). Practic, toate „descentralizatele“ care ar putea influenta �n bine (sau nu) climatul general. Moderatorul, t�nar, tuns scurt, cu ochelari cu rama groasa, ton semi-taios: Alexandru Cumpanasu. P�na la urma, o astfel de �nt�lnire ar trebui sa fie un schimb de idei, de sugestii, de informatii; plus posibilitatea de a „comunica“ �n afara sistemului, oricare ar fi acela, perceptia a ceea ce ni se �nt�mpla.
De obicei, o astfel de adunare inventariaza cazuri, si nici macar pe cele mai interesante. �ntrebata despre cazuri flagrante de returnari de TVA sau despre interventii eventuale, reprezentanta Finantelor a replicat candid ca, pentru controlul fenomenului, functionarii din institutia sa au ecusoane, cu numele scris clar. Cazul IDAC, una dintre cele mai interesante returnari de TVA din ultimii ani, �n valoare de circa 300 de miliarde de lei vechi, nu parea sa-i fie cunoscut. Reprezentantul AID a citat judetul Dolj: returnari fictive de TVA cu un prejudiciu de 900 de miliarde de lei vechi. Si un prefect care a spus transant ca se stie urmarit informativ. Noi nu aveam nici TVA cu necazuri si nici prefect la vedere, la �nt�lnirea data. Am avut, �n schimb, ocazia sa auzim punctul de vedere al procurorului specializat �n domeniu, Elena Lavric. Domnia sa a exprimat un sentiment pe care, �n termeni neoficiali, l-am mai auzit la oameni care fac anchete. Lipsa de protectie a anchetatorilor, la diverse niveluri: prin numarul mic de procurori pe cazuri mult diversificate �ntre timp. Prin lipsa tehnicii de �nregistrare, video si audio. „Am sugerat sa ni se doteze birourile cu camera video. Stiu ca exista puncte de vedere contradictorii la unii dintre colegii mei, dar asta ar �nsemna o dubla protectie, si pentru noi, si pentru cei implicati �n cauza“ a precizat Elena Lavric. „�n acest fel, declaratiile initiale se pot mentine si dispare si suspiciunea ca ar fi fost obtinute sub presiune sau ca au fost constr�nsi. Parchetul General Bucuresti stiu ca are astfel de dotari. Eu as fi bucuroasa si cu un reportofon. Ne apara si pe noi. (…) De asemenea, ca sa obtii protectie �mpotriva unui infractor care te ameninta, trebuie sa faci o suta de adeverinte care adeveresc. Mai degraba te lasi pagubas“. Situatia e valabila si pentru protectia judecatorilor sau a politistilor, a adaugat Alex. Cumpanasu, ca o concluzie a �nt�lnirilor din 14 judete ale tarii.
Problemele nu se opresc aici. Rapiditatea cu care a evoluat infractionalitatea economico-financiara (pe fondul uneia din cele mari mari rate din lume a taxelor impuse de catre stat) impune si specializarea politistilor-procurorilor-judecatorilor. „Am solicitat cursuri �n evaziunea fiscala de ani de zile. Cele pompieristice, de o zi, doua, o saptam�na, nu dau rezultatele scontate. Eu voi pleca la pensie, dar ce fac cei care vin �n urma?!“ a exclamat doamna Lavric.

„Scopul oricarei institutii de lupta �mpotriva coruptiei ar trebui sa fie autodesfiintarea“

E uimitor daca stai sa te g�ndesti la cantitatea spectaculoasa de bani orientati catre sistemul Justitiei. De pilda, 22 de milioane de euro, prin program Phare, pentru ca fiecare judecator sa aiba calculator, acces la internet si informare, declarase, �n decembrie 2005, Monica Macovei, atunci ministrul Justitiei. Acum doi ani, Monica Macovei �nregistra din partea Asociatiei Magistratilor si a Consiliului Suprem al Magistraturii, nu at�t tendinte de auto-reglare, ci de protectie a membrilor si la critica. Replica Vioricai Costiniuc, presedinta AMR, a fost ca, �n tarile civilizate, un magistrat este rezultatul unei selectii si verificari extrem de dure. De atunci �ncoace, sistemul pare sa fi fost, �nsa, tratat „pe bucati“, iar tendintele de auto-reglare sa fi ramas �n zona cererilor individuale.
Colonelul Ioan Nitica, seful Inspectoratului pentru Situatii de Urgenta Neamt, a fost cel care a sintetizat situatia �n c�teva linii at�t de clare si simple, �nc�t frizau sarcasmul.
Unu: scopul oricarei institutii de lupta �mpotriva coruptiei, de la AID la DNA, ar trebui sa fie autodesfiintarea. De vreme ce coruptia trebuie eradicata, asta ar si fi de facut. Numai ca, acum vreo 10-15 ani, si tuberculoza era considerata eradicata.
Doi: este coruptie unde s�nt bani multi. Dar daca acesti bani s�nt folositi si pentru plata decenta a functionarului public, urmarirea sistemului, mijloacelor de lupta, celui angrenat �n asta i se ofera sansa unei identitati si sens al apartenentei la un corp de elita, precum si o coloana vertebrala.
Trei: problema nu tine de functionarul public ci de sistem si de mentalitate. Functionarul public este, de multe ori, o reflexie a sistemului si a liderilor acestuia.
Subscriu: �n ultima luna mi-au intrat �n birou oameni care s-au pl�ns de felul �n care s�nt tinuti la usi, �n audiente, la primarii, si mi-au vorbit de acte depuse, care „nu se mai gasesc“. Problema nu e birocratia. Birocratii s�nt peste tot unde este vorba de efectul scris al legii. Problema e eficientizarea birocratiei.
Patru: o parte din lupta �mpotriva coruptiei ar trebui sa fie cresterea �ncrederii cetateanului �n autoritate.
Toate aceste lucruri si nevoi ale societatii exista. Dupa cum, fie-ne �ngaduit sa adaugam ca nivelul �ncrederii �n autoritate va creste daca simplul cetatean, cel caruia i se mai pierd actele, va constata ca functionarii publici devin o structura care lucreaza cu ei si pentru ei. Un corp din care cei intrati pe filiere politice sau de grup s�nt eliminati prin verificari sistematice de competenta si integritate. Eliminari normale �n sisteme cu auto-reglare. Desi nici un spectaculos sut �n fundul acelor personaje n-ar fi de lepadat.

Articol afisat de 1789 ori  |  Alte articole de acelasi autor  |  Trimite mesaj autorului
(Camelia VARVARA)
Adaugã comentariul tãu la acest articol Comentarii la acest articol:
Nu exist� nici un comentariu la acest articol
Stiri Locale Stiri Locale
Stiri Regionale Stiri Regionale
Stiri Sport Stiri Sport
Stiri Internaþionale Stiri Interna�ionale
Stiri Opinii Stiri Opinii
Stiri, informatii, cursul valutar, datele meteo, horoscop, discutii, forum.
Webdesign by webber.ro | Domenii premium
©2003-2006 Drepturile de autor asupra intregului continut al acestui site apartin in totalitate Grupul de Presa Accent SRL Piatra Neamt
Reproducerea totala sau partiala a materialelor este permisa numai cu acordul Grupului de Presa Accent Piatra Neamt.
Grupului de Presa Accent SRL - societate in insolventa, in insolvency, en procedure collective