Magistratii platesc pentru hotarîrile strîmbe
• la aparitia reglementarilor, acestia au amenintat cu proteste • totusi, CSM dezbate masura în care un judecator sau procuror va raspunde patrimonial • greselile la împartirea dreptatii vor fi suportate de cei care le-au facut si nu de stat • problema este ca reaua credinta este greu de dovedit • Membrii Consiliului Superior al Magistraturii dezbat masura în care un judecator sau procuror va raspunde patrimonial pentru decizii eronate, date din rea credinta sau neglijenta. Statul poate actiona în instanta un magistrat, daca acesta a dat o hotarîre care, ulterior, a fost atacata la Curtea Europeana a Drepturilor Omului, iar reclamantul a cîstigat procesul. Aceste prevederi sînt în vigoare de un an si au fost introduse prin modificarea Codului de procedura penala. Practic, daca textul de lege se aplica, prejudiciul ar urma sa fie suportat de magistratii care s-au ocupat de respectiva cauza în instantele din tara. Imediat dupa aparitia acestor prevederi, magistratii si-au exprimat public nemultumirea, iar Asociatia Magistratilor din România a amenintat cu actiuni de protest, în cazul în care nu vor fi abrogate prevederile referitoare la raspunderea pentru hotarîrile nedrepte. Chiar daca doleantele celei de-a treia puteri în stat nu au fost rezolvate, nici nu au mai avut loc protestele cu pricina. Nemultumirile au plecat de la textele de lege care garanteaza, pentru prima data în tara noastra, raspunderea magistratilor pentru prejudiciile pe care le aduc cetatenilor. Textul de lege se refera si la masurile preventive, cum ar fi arestarea sau interzicerea dreptului de a parasi tara sau localitatea.
Prin Legea 303/ 2004 s-a introdus, pentru prima data în România, raspunderea disciplinara a magistratilor suparati: în cazul în care se încalca o norma de procedura, prevederile legale obliga statul român, prin Ministerul de Finante, sa declanseze actiunea în regres contra procurorilor sau judecatorilor care au determinat plata de daune pentru erori judiciare. Magistratii vor putea fi trasi la raspundere, daca se va dovedi ca au gresit, în mod intentionat, la împartirea dreptatii. ÃŽn aceste cazuri, statul va fi obligat sa recupereze pagubele de la cel care a gresit. ÃŽn cazul în care diferite persoane au fost condamnate pe nedrept în procese penale, acestea ar putea fi despagubite de judecatori. Pentru orice sentinta penala nedreapta, din cauza careia statul român scoate bani de la buget pentru a plati daune cetateanului pagubit, magistratul vinovat va fi tras la raspundere prin „actiunea în regres“, care este obligatorie. De mentionat ca, pîna acum un an, statul doar „putea“ face acest lucru, dar în realitate nu a facut-o niciodata. Dar nu a facut-o nici de un an încoace, desi, de pe 7 septembrie 2006, actiunile în regres nu mai sînt facultative. Totusi, ramîne de vazut cum vor putea fi dovediti magistratii care dau dovada de rea credinta sau de grava neglijenta. Practic, în acest moment CSM stabileste în ce mod poate sa-i apere pe români de abuzurile magistratilor. Aceste prevederi se aplica numai în penal, nu si în materie civila. Dar, este cunoscut faptul ca despagubirile cele mai numeroase au fost platite de statul român în procesele civile de retrocedare a proprietatii.
|
Autentificare
