Scandalul de la Agapia, prima bãtãlie
• pe 15 octombrie va avea loc primul termen la Judecãtoria Tîrgu Neamt, pentru anularea partialã a unei hotãrîri judecãtoresti în baza cãreia Mãnãstirea Agapia este stãpînã peste terenul pe care îl detin cu acte mai multi cetãteni Consiliul Local al comunei Agapia va cere în instantã, pe data de 15 octombrie fiind primul termen, anularea partialã a unei hotãrîri judecãtoresti, în baza cãreia Mãnãstirea Agapia este stãpînã peste mai multe terenuri, inclusiv peste cele care apartin unor persoane fizice. Primarul Vasile Cucos a declarat cã se vrea scoaterea din lista de proprietãti a lãcasului de cult a suprafetelor pe care existã cele aproape 60 de locuinte, terenurile pe care existã drumuri si albia unui pîrîu. Actiunea în instantã se va deschide la Judecãtoria Tîrgu Neamt. Neoficial, se pare cã urmãtorul termen va avea loc la o altã instantã, Consiliul Local Agapia intentionînd sã cearã strãmutarea.
Varã agitatã pentru cîteva zeci de familii din Agapia
Proprietarii a 59 de gospodãrii situate în vatra Mãnãstirii Agapia nu au avut o varã linistitã. Ei sînt îngroziti de faptul cã, într-o zi, reprezentantii lãcasului de cult i-ar putea scoate din case, întrucît, conform unei sentinte judecãtoresti, locuintele au fost ridicate pe proprietatea lãcasului de cult. Tocmai de aceea, pe 30 iulie, un grup de cetãteni a venit la Prefecturã si a discutat cu subprefectul Vasile Sendrea, aducînd mai multe documente. Oamenii sustin, cu dovezi scrise, conform Planului Urbanistic General, cã Vatra Mãnãstirii Agapia trebuie sã mãsoare 49 de hectare. Doar cã, din aceastã suprafatã, sînt ocupate efectiv de constructiile mãnãstiresti 23.605 hectare. Pe 0,13 hectare se întinde un centru de perfectionare, iar o bunã bucatã de teren este ocupatã de drumuri - comunale si judetean, plus un curs de apã. Constructiile cetãtenilor se întind pe suprafata de 9,96 de hectare. „Noi am cumpãrat terenurile în zonã începînd cu 1990. Tranzactiile le-am fãcut pe bazã de contracte de vînzare-cumpãrare, avînd dovezi de la Primãria Agapia cã terenurile sînt degrevate de sarcini. Lucrãrile le-am fãcut pe bazã de autorizatii de constructie si, dupã ridicarea caselor, le-am intabulat. Deci, avem trei etape pe care le-am strãbãtut fiecare, etape legale. Dacã terenul ar fi apartinut mãnãstirii, noi n-am fi putut face aceste demersuri. Cele 59 de constructii sînt case normale, nu sînt pensiuni, vile impozante, ori baruri. Toti sîntem cu impozitul la zi, ne plãtim facturile la utilitãti si nu am creat nici un fel de probleme în zonã“, a declarat Iuliu Mircea Andronic, unul dintre proprietarii de pe terenul care, teoretic, este al mãnãstirii.
„Justitia nu trebuia sã se bage într-o treabã administrativã“
Membrii Comisiei Judetene de Aplicare a Legilor de Fond Funciar sînt implicati în solutionarea acestei probleme, întrucît ei ar trebui sã se pronunte fatã de cererea mãnãstirii de împroprietãrire. „Justitia nu trebuia sã se bage într-o treabã administrativã, cîtã vreme legile fondului funciar prevãd o implicare a Comisiei Locale si a celei Judetene la emiterea titulului de proprietate. Nu este nevoie sã stabileascã Justitia cine este proprietarul unui teren. Am fost anuntat cã oamenii amenintati de cãtre mãnãstire cã vor fi evacuati din casele pe care le-au construit pe terenul disputat vor face plîngere la Consiliul Superior al Magistraturii, unde vor preciza faptul cã judecãtorul care a emis sentinta a încãlcat legea. Am vãzut o copie de pe sentinta pe care o detine mãnãstirea si aceasta are doar stampila Judecãtoriei Tîrgu Neamt, nu si semnãtura judecãtorului. Este curios de ce lãcasul de cult, din 2002, de cînd a obtinut acest document, si pînã în 2005, nu a fãcut nici o actiune pentru preluarea terenului respectiv. Cît despre precizãrile din planul cadastral, nu s-a tinut cont de niciuna dintre ele. Oamenii sustin cã vor plãti un avocat si vor deschide actiune în justitie pentru contestatie în anulare, ca sã nu mai existe acel document pe care îl detine mãnãstirea“, a declarat subprefectul Vasile Sendrea.
|
Autentificare
