Cartier revendicat

• mostenitorul lui Henricu Djuvara revendicĂŁ ĂŽntreg cartierul DĂŁrmĂŁnesti • comisia localĂŁ ĂŽi dĂŁ 47,75 hectare, dar nu doar ĂŽn cartier, ci si ĂŽn extravilanul orasului • din pĂŁdurea cerutĂŁ de Sabina Silvian, GĂŽrcina i-a restituit 35 de hectare, ĂŽnsĂŁ Piatra Neamt trebuie sĂŁ mĂŁsoare Cozla ca sĂŁ gĂŁseascĂŁ pĂŁdure liberĂŁ •

Cartierul DĂŁrmĂŁnesti are proprietar. Cu acte, conform legii. Iar acesta nu este nicidecum vreunul din pietrenii care locuiesc ĂŽn blocurile sau casele cartierului, ci o venerabilĂŁ doamnĂŁ din Bucuresti. Sabina Silvian este cea care a revendicat ĂŽntreg cartierul DĂŁrmĂŁnesti, plus ĂŽmprejurimile, ajungĂŽnd chiar pe Calea Romanului, pe Cozla si prin pĂŁdurile Ocolului Silvic GĂŽrcina. Sabina Silvian este mostenitorul testamentar al celui care ĂŽn anii ‘40 era stĂŁpĂŽn peste mosia DĂŁrmĂŁnestilor, Henricu Djuvara. PĂŽnĂŁ sĂŁ vinĂŁ comunistii la putere, acesta avea ĂŽn TĂŽrgul Pietrei mosia si conacul (la iesirea spre TĂŽrgu Neamt, ĂŽn zona fostei baze agricole 27), avea vreo 200 de hectare de pĂŁdure si teren agricol ĂŽn oras si ĂŽmprejurimi. Le primise ca semn de recunostintĂŁ de la rege, pentru meritele pe frontul de rĂŁzboi. În 1945 pĂŁmĂŽnturile i-au fost ciuntite de comunisti, boierul Djuvara pierzĂŽnd cam 60 de hectare. Om cu capul pe umeri, foarte inteligent si cu un oarecare spirit vizionar, si-a dat seama ce urma si a ĂŽnceput sĂŁ vĂŽndĂŁ parcele din terenul sĂŁu celor care ĂŽl slujeau. Documentele vremii atestĂŁ faptul cĂŁ Henricu Djuvara i-a ĂŽnzestrat pe multi din vechii locuitori ai DĂŁrmĂŁnestiului, obisnuind sĂŁ le facĂŁ acte de proprietate pe teren fie cĂŁ era dar de nuntĂŁ, dar de botez, cadou aniversar sau pur si simplu sprijin pentru vĂŁduve. Asa se face cĂŁ din mult ce-a fost, putin a mai rĂŁmas. În anul 1948, cĂŽnd comunistii s-au hotĂŁrĂŽt sĂŁ ĂŽi ia boierului si restul pĂŁmĂŽnturilor, n-au mai avut de luat decĂŽt vreo 48 de hectare. Le-au luat. Henricu Djuvara s-a retras la Bucuresti si n-a mai revenit la Piatra Neamt niciodatĂŁ. În anii ‘90, cĂŽnd au ĂŽnceput primele discutii despre repararea abuzurilor fĂŁcute de comunisti, la PrimĂŁria Piatra Neamt s-a primit o notificare din partea Sabinei Silvian. Aceasta venea ca mostenitor testamentar al lui Henricu Djuvara, dupĂŁ ce o viatĂŁ de om ĂŽi fusese prieten drag alĂŁturi de sotul ei. DupĂŁ tĂŁrĂŁgĂŁnĂŁrile specifice vremii si vremurilor, oficialii pietreni au respins atunci notificarea si au refuzat punerea ĂŽn posesie, profitĂŽnd de o chichitĂŁ legislativĂŁ. Legea 18/1991 vorbea de mostenitor legal. La PrimĂŁria Piatra Neamt s-a ĂŽnteles prin asta copii, nepoti si alte soiuri de urmas. Sabina Silvian nu avea legĂŁturi de rudenie cu boierul Djuvara. Apoi, a apĂŁrut Legea 1/2000. Sabina Silvian a revenit cu notificare. În 2001, cĂŽnd a apĂŁrut Legea 10, la fel. Ultima lege funciarĂŁ a fost 247/2005. Sabina Silvian are depusĂŁ notificare si pe aceasta. N-a ratat una. ÎnsĂŁ nu se mai ocupĂŁ personal, ci l-a ĂŽmputernicit pe Ion Munteanu sĂŁ ĂŽi recupereze dreptul.

„Practic, cere DĂŁrmĂŁnestiul de azi“

DupĂŁ aparitia legii din 2005, care a clarificat unele lucruri ĂŽn materie de fond funciar, ĂŽn timp ce pe altele le-a ĂŽncurcat mai tare, Ion Munteanu a reusit sĂŁ aducĂŁ ĂŽn discutia comisiilor locale de aplicare a legilor funciare notificarea Sabinei Silvian. A cerut mosia Djuvara si douĂŁ sute de hectare de teren si pĂŁdure. Cum pe vremuri DĂŁrmĂŁnesti - Piatra Neamt era o anexĂŁ a GĂŽrcinei, s-au depus notificĂŁri si la oficialii de acolo. Comisia localĂŁ din GĂŽrcina a trecut peste diferenta dintre „legal“ „testamentar“, considerĂŽnd cĂŁ ĂŽn litera legii sĂŽnt unul si acelasi lucru. Si i-a dat Sabinei Silvian 35,13 hectare de pĂŁdure, cĂŽt a avut pe teritoriul comunei de azi. Decizia a fost certificatĂŁ si de comisia judeteanĂŁ. SĂŁptĂŁmĂŽna trecutĂŁ, comisia de la Piatra Neamt a luat ĂŽn discutie solicitarea proprietĂŁtilor care se aflĂŁ azi pe teritoriul municipiului. Parte din revendicĂŁri le-a solutionat favorabil, parte nu. „Cere mosia si douĂŁ sute de hectare, adicĂŁ tot ce a avut si conacul din DĂŁrmĂŁnesti. Mosia este ĂŽnsĂŁ greu de identificat dupĂŁ documentele existente, plus cĂŁ nici domnul Ion Munteanu, nici doamna Sabina Silvian nu pot merge la fata locului sĂŁ identifice fostul amplasament. AvĂŽnd ĂŽn vedere cĂŁ acum pe fostul amplasament sĂŽnt constructii, iarĂŁsi e greu de stabilit. Practic, el cere DĂŁrmĂŁnestiul de azi. ÎnsĂŁ nu poate obtine decĂŽt ce este liber, potrivit legii“, a explicat secretarul Vasile Visan. Comisia localĂŁ a decis sĂŁ ĂŽi dea 47,75 de hectare de teren agricol. Ce se poate pe vechiul amplasament. Ce nu, se va acorda ĂŽn compensare pe islazul comunal si ĂŽn extravilanul orasului. PĂŁdure nu prea au oficialii de unde sĂŁ-i dea, mai ales cĂŁ cere pe Cozla si pe Calea Romanului. Pe Cozla ar mai fi vreo 12 hectare, ĂŽnsĂŁ trebuie gĂŁsite si mĂŁsurate, iar pentru asta e nevoie de inginerii de la Directia SilvicĂŁ si de vreme bunĂŁ ca sĂŁ se poatĂŁ intra ĂŽn pĂŁdure. Va mai dura. Nici conacul nu poate fi restituit ĂŽn naturĂŁ, chit cĂŁ el existĂŁ si ĂŽn ziua de azi. AdĂŁposteste societĂŁti comerciale. Comisia nu a putut ĂŽnsĂŁ hotĂŁrĂŽ retrocedarea lui, ĂŽntrucĂŽt conacul n-a apartinut niciodatĂŁ municipiului. CĂŽnd l-au luat comunistii, a fost dat ca zestre fostului CAP. De altfel, ĂŽn jurul lui s-a constituit baza agricolĂŁ, baza 27 cum mai era numitĂŁ. Rezolutiile comisiei locale au plecat la comisia judeteanĂŁ de fond funciar, sub formĂŁ de propunere.
Piatra Neamt are o istorie bogatĂŁ ĂŽn ultimii zece ani ĂŽn materie de solicitĂŁri la legile funciare. Ajunsese la un moment dat sĂŁ fie revendicat ĂŽn ĂŽntregime. Curgeau pe bandĂŁ rulantĂŁ mostenitorii pietrenilor care la un moment dat au avut bucĂŁti de pĂŁmĂŽnt, mai mici sau mai mari, care le-au fost luate pentru a le fi dĂŁrĂŽmate casele si pentru a face loc blocurilor. Au existat solicitĂŁri importante, care vizau suprafete de teren si clĂŁdiri din centrul orasului. Este deja celebru dosarul Lalu, mostenitorii revendicĂŽnd atĂŽt casa ĂŽn care era si este Palatul Copiilor, cĂŽt si peste 20.000 de metri pĂŁtrati pe Cozla. PrimĂŁria a cumpĂŁrat Casa Lalu ĂŽn urmĂŁ cu doi ani doar pentru a salva Palatul Copiilor. S-au mai revendicat terenurile de sub Hotelul Central, Liceele Cartianu si Economic, de sub sediul Politiei, sub dispensarele urbane sau sapte hectare ĂŽn Cimitirul Eternitatea. Unele si-au gĂŁsit solutionare legalĂŁ si amiabilĂŁ, altele...