 Pe Lacul Bicaz, Bãtãlie cu nesimtirea
• pe Lacul Bicaz a debutat o amplã operatiune de strîngere a pet-urilor • acestea sînt extrem de numeroase, dovadã a nesimtirii a numerosi turisti • Pe lacul Bicaz a început, odatã cu prima zi de mai, „bãtãlia“ cu pet-urile. Au fost antrenate în aceastã actiune 12 persoane special instruite pentru „pigulirea“ apei de mizerie, dar si unele ambarcatiuni ale firmei Munteanu SRL, însemnînd mai multe bãrci, hidrobiciclete, un ponton plutitor si vasul Sucevita. Activitatea este condusã administrativ de cãtre Viorel Munteanu, seful portului cu acelasi nume si sustinutã financiar de cãtre Hidroserv, firmã apartinînd Hidroelectrica. Zilnic, fiecare om implicat adunã aproximativ 50 de saci cu pet-uri, pe care, mai apoi, îi transportã cu nava Sucevita în zona portului Munteanu. La cîteva zile, cu un autotren, sacii iau calea Sãvinestiului, pentru reciclarea pet-urilor. Conform întelegerii, oamenii primesc 35 de lei pe zi, plus o masã caldã la prînz. Luîndu-se în calcul experienta anilor trecuti, cel mai probabil, ecologizarea luciului de apã va dura cîteva luni. „Eradicarea fenomenului însã nu va putea avea loc decît în conditiile întocmirii la vîrf a unui program de mãsuri legislative dupã model european, aplicat cu severitate pînã jos“, afirmã martorii ocazionali ai actiunii de pe lacul Bicaz. Aceeasi pãrere o au si oficialii locali, pentru care, în fiecare an, curãtarea lacului presupune cheltuieli foarte mari. Pe termen scurt, lumea considerã cã numai o implicare a administratiilor locale, de la Vatra Dornei în jos, ar putea stopa flagelul pet-urilor. Cît despre schimbarea mentalitãtii, toti apreciazã cã este o problemã de duratã. Pîna una, alta, în zonã avem de-a face cu cel mai mare focar de infectii, fapt recunoscut, încã de anul trecut, atît de reprezentantii Apelor, Mediului, cît si de cãtre prefectul de Neamt, Toader Mocanu.
De ce nu se iau mãsuri?
Asadar, la Bicaz, mini-vacanta începutului de mai a prilejuit turistilor aflati în treacãt sã ia cunostintã pe viu de mizeria ce pluteste în derivã pe luciul de apã, în amonte de baraj. Fiecare dintre acestia, uimit de cele vãzute, a încercat pe loc sã-si dea cu pãrerea, cel mai adesea vorbele slobozite luînd forma unor sãgeti directionate cãtre conducerea comunitãtii locale si spre locuitorii din zonã. „Nu se poate, asa ceva nu trebuie tolerat. Ce face primãria? De ce nu iau mãsuri cei de la Mediu sau cei de la Ape? Credeam cã moldovenii sînt oameni curati, dar ...“, si multe altele, vorbe ce au avut menirea sã sifoneze grav imaginea trãitorului din zonã. Este adevãrat cã sub privirea lor criticã actiunea de igienizare se afla în plinã derulare, dar în imensitatea „covorului“ de obiecte plutitoare, ambarcatiunile antrenate în ecologizare treceau neobservate. Si totusi, cei 12 temerari ai luptei cu pet-urile îsi vedeau linistiti de treabã, chiar dacã uneori ploaia mocãneascã si curentii de aer rece le puneau „bete-n roate“. „Ce sã facem? ÃŽi frig, dar noi trebuie sã ne facem norma cã doar sîntem plãtiti pentru asta“, a afirmat Petru Tanase, unul dintre „culegãtorii“ de pet-uri. „Pe zi adunãm si transportãm la mal peste 50 de saci de om. Avem noi o normã stabilitã, dar cel mai adesea o depãsim, pentru cã sînt atît de multe pet-uri, încît totul pare a nu se mai sfîrsi. Unde credem azi cã am terminat, mîine-i la loc. Si asta pentru cã acesti curenti de apã, cu care ne luptãm zilnic, aduc mereu din deal alte pet-uri si alte mizerii“, a declarat Gheorghe Maties, coleg de ambarcatiune cu Tãnase.
Lacul - cos de gunoi pentru cei certati cu bunul simt
Avînd aliura unor adevãrati „lupi de mare“, cu obrazul crãpat de vînt, dar cu un optimism de invidiat, „pigulitorii“ de pet-uri nu se zgîrcesc în a slobozi din cînd în cînd si cîte o glumã. Cel mai adesea acestea fãcînd trimitere la munca lor, precum si la puzderia de obiecte plutitoare descoperite pe apã. „Gãsim în apã de toate. Bidoane, crengi, lemne, mobilã, papuci, lighene din plastic, lenjerie intimã si multe altele, ca sã nu mai vorbim de licorile aflate în pet-uri. Visinatã, afinatã, vodcã, vin, dar si benzinã, uleiuri si alte otrãvuri. Ce mai, toatã mizeria de pe lume“, ne-a povestit Romicã Baltag. „Oamenii ãstia parcã-s nebuni. Dau pe apã tot gunoiul. Mã întreb dacã se va sfîrsi vreodatã acest obicei prost, încît lacul nostru sã fie curat cum îl stiu eu de cînd eram mic“, a spus, cu oarece of în suflet, Constantin Ailenei. Dialogul nostru a avut loc printre cele cîteva îmbucãturi luate la repezealã în pauza de masã, ca, mai apoi, fiecare dintre interlocutori sã-si ia grãbit pozitia de lopãtar, pentru a intra din nou în dispozitiv. Asta pînã spre ora 17, cînd actiunea unei zile se va fi încheiat. „Mai avem de strîns 20 de saci de om pînã plecãm acasã si asta nu-i putin“ au spus ei, mai cu seamã stiind faptul cã dupã masã randamentul este ceva mai scãzut. „Uite-asa facem în fiecare sezon de cîtiva ani încoace, mai cu seamã de cînd cu bidoanele astea. Eu cred cã situatia asta nu va putea fi controlatã niciodatã decît dacã vor fi aplicate mãsuri drastice“, a declarat Vasile Munteanu, om la peste 70 de ani, fost plutas, dar si marinar pe apa lacului Bicaz.
De actiunea din acest an se ocupã nepotul sãu Viorel Munteanu, sef de port, de la care aveam sã aflãm, ce si cum, cu actiunea de ecologizare de pe lac. „Nu sînt la prima actiune de acest fel. De altminteri, avînd experientã, am fãcut în aceastã primãvarã si un proiect pe aceastã temã. L-am înaintat la Prefecturã, unde am propus, printre altele, ca ecologizarea sã înceapã în februarie prin curãtarea malurilor. Dacã s-ar fi tinut cont de ideea mea, acum, cînd creste lacul, nu ne-am fi confruntat cu acest dezastru. Este adevãrat cã foarte multe obiecte vin de pe Bistrita, dar au fost si multe rãmase pe maluri de anul trecut cînd apa era scãzutã. Alarmant este faptul cã la aceastã orã nu putem sti cît va dura curãtarea lacului. Eu estimez cã ne trebuiesc pe putin 2-3 luni. Drama e cã sezonul turistic a început si ne-a prins descoperiti la acest capitol“, a declarat Viorel Munteanu, cel ce a pus la bãtaie întreaga logisticã a actiunii.Cît priveste pãrerea edilului Bicazului, Constantin Catrinoiu, acesta considerã cã efortul ar trebui sã fie unul comun, care sã implice comunitãtile locale de pe Vãile Bistritei si Bistricioarei, dar si ale comunitãtilor riverane lacului. „Sigur toate acestea în parteneriat cu cei de la Apele Române, Protectia Mediului si Directia Silvicã“, a spus primarul de Bicaz, localitate asupra cãreia planeazã în fiecare an, ca imagine negativã, dezastrul ecologic de pe apa lacului.
|
Autentificare
