 Gripa aviarã, o boalã foarte contagioasã la pãsãri
• toate speciile de pãsãri sînt susceptibile de a se îmbolnãvi, dar cei mai vulnerabili sînt puii de gãinã • pînã în prezent nu existã dovezi de transmitere a virusului de la om la om • Gripa aviarã este o boalã contagioasã ce afecteazã în mod normal doar pãsãrile ºi foarte rar porcii, a declarat reprezentatul Organizaþiei Mondiale a Sãnãtãþii (OMS) în România, dr. Victor Olsavszky. El spune cã toate speciile de pãsãri sînt susceptibile, dar cei mai vulnerabili sînt puii de gãinã. Boala este foarte contagioasã la pãsãri ºi are o mortalitate de aproape sutã la sutã.
Referindu-se la mãsurile de control, reprezentantul OMS a spus cã cea mai importantã este sacrificarea tuturor pãsãrilor infectate sau în contact ºi introducerea fermelor în carantinã.
Virusul moare la cãldurã (rezistã trei ore la 56 de grade Celsius ºi doar 30 de minute la 60 de grade Celsius) ºi la dezinfectanþi uzuali. În apã la 0 grade Celsius rezistã peste 30 de zile.
Consecinþele unei epidemii de gripã aviarã sînt devastatoare pentru zootehnie, pentru crescãtorii de pãsãri, a menþionat dr. Victor Olsavszky. El a exemplificat cazurile din 1983-1984 din SUA, Pensylvenia cînd au fost sacrificate 17 milioane de pãsãri, ceea ce a produs pierderi în valoare de 65 milioane de dolari. Cu o situaþie similarã s-au confruntat Olanda, în 2003, cînd 30 de milioane de pãsãri au fost sacrificate, ºi Mexicul în 1992, epidemia putînd fi controlatã abia în 1995.
Reprezentantul OMS relevã cã autoritãþile de obicei impun mãsuri agresive de control.
Virusul se transmite uºor
În legãturã cu modalitatea de transmitere, expertul OMS spune cã virusul se transmite uºor de la o fermã la alta, de la o gospodãrie la alta.
Virusul este secretat de pasãrea infectatã ºi contamineazã praful ºi solul. Pe cale aerianã se transmite de la pasãre la pasãre prin inhalare. Cãile de transmitere sînt vehicule, praful de pe pantofi, haine contaminate sau pe corpul altor animale, pe blana lor de pildã cum ar fi rozãtoarele ºi tot ceea ce poate transporta praf sau sol contaminat.
Propagarea de la o þarã la alta se face prin pãsãri vii, fie domestice în cazul comerþului, fie pãsãri migratoare. Raþele sãlbatice sînt rezervorul natural al virusului ºi de obicei sînt cele mai rezistente ceea ce face sã poatã "cãra" virusul la mari distanþe.
În legãturã cu situaþia la nivel mondial al gripei aviare, dr. Victor Olsavszky spune cã din decembrie 2003 tot mai multe þãri asiatice raporteazã epidemii de gripã aviarã. Apariþia în acelaºi timp de focare de gripã aviarã în regiuni tot mai extinse este fãrã precedent, ceea ce face ca îngrijorarea pentru agriculturã ºi pentru sãnãtatea umanã sã creascã, mai ales în prezenþa tipului de virus H5N1, responsabil principal în majoritatea epidemiilor.
Potrivit reprezentantului OMS atenþia sporitã faþã de aceste epidemii este necesarã pentru cã majoritatea s-au datorat lui H5N1, virus foarte patogen (îmbolnãveºte repede ºi sigur).
H5N1 poate sãri bariera speciilor
O altã explicaþie este aceea cã acest tip de virus poate sãri bariera speciilor ºi poate infecta specia umanã. În cazul infectãrii umane ar exista posibilitatea schimbului de gene între virusul aviar ºi un virus uman al gripei, ceea ce ar crea posibilitatea apariþiei unui nou tip de virus gripal la om faþã de care vaccinurile fabricate anual împotriva gripei nu ar avea efect.
Dacã noul virus astfel creat ar conþine suficiente gene umane atunci ar putea interveni transmiterea de la om la om (în loc de pasãre la om). Dacã acest lucru apare, atunci situaþia pentru o nouã pandemie de gripã este gata creatã. Cam aceste condiþii existau ºi în 1918-1919 cînd pandemia de gripã, cunoscutã sub numele de gripã spaniolã, a fãcut 40-50 milioane de victime omeneºti.
Pînã în prezent nu existã dovezi de transmitere a virusului de la om la om. Doar în cadrul unei familii de crescãtori de pãsãri din Tailanda s-a întîmplat acest lucru, dar evidenþele nu sînt certe, a subliniat specialistul.
În legãturã cu frecvenþa infectãrii omului cu virusul H5N1, dr. Victor Olsavszky spune cã aceasta nu este frecventã, apare foarte rar. Infectarea coincide cu epidemiile aviare, toate cazurile fiind în legãturã directã cu pãsãri vii infectate, respectiv crescãtori de pãsãri sau comercianþi de pãsãri vii.
Epidemiile cu H5N1 nu sînt un pericol pentru om, dar necesitã atenþie sporitã datoritã motivelor enunþate, a spus dr. Victor Olsavszky.
Evitarea pandemiei
În ceea ce priveºte evitarea pandemiei, nimeni nu poate sã afirme acest lucru. Viruºii gripali sînt instabili ºi fac orice prognozã foarte dificilã. OMS rãmîne optimistã în cazul în care se iau toate mãsurile de precauþie ºi prevenþie fiind de altfel unul din obiectivele majore ale OMS, a precizat dr. Victor Olsavszky.
Prima prioritate o constituie reducerea posibilitãþii expunerii omului la cel mai larg rezervor de viruºi - pãsãrile. Aceasta se realizeazã prin detectarea rapidã a epidemiilor de gripã la pãsãri ºi introducerea urgentã a mãsurilor de control inclusiv sacrificarea animalelor.
OMS are dovezi cã virusul H5N1 circulã la pãsãri încã din aprilie 2003. Faptul cã sînt doar aºa puþine cazuri la om demonstreazã cã virusul nu se transmite foarte uºor de la pasãre la om, afirmã reprezentantul OMS. El adaugã însã cã atenþia trebuie þinutã sporitã deoarece H5N1 are capacitãþi mutante ºi s-au demonstrat capacitãþi naturale de a schimba gene cu viruºi de la alte specii.
Privitor la mãsuri dr. Victor Olsavszky a spus cã de pildã Japonia ºi Coreea au controlat cu succes epidemiile, iar investigaþiile efectuate la crescãtori nu au arãtat vreo posibilã contaminare.
Nu existã vaccin pentru oameni
În prezent nu existã un vaccin pentru imunizarea oamenilor împotriva H5N1, dar OMS lucreazã împreunã cu laboratoare de referinþã la un astfel de vaccin. Dr. Victor Olsavszky a menþionat cã un prototip de vaccin s-a obþinut din tulpina ce circula în 2003 dar în 2004 s-a descoperit cã virusul suferise deja mutaþii.
Referitor la existenþa unor medicamente pentru tratament ºi prevenþie, reprezentantul OMS a spus cã acestea sînt antiviralele de diverse tipuri. Vaccinarea sezonierã este utilã pentru prevenirea pandemiei, dar þintit asupra grupurilor la risc (exemplul crescãtorii de pãsãri) deoarece protejeazã împotriva circulaþiei virusului uman adicã reduce riscul ca o astfel de persoanã sã contacteze doi viruºi deodatã cel aviar ºi cel uman. O asemenea întîlnire creºte posibilitatea schimbului de gene între cei doi viruºi.
Dr. Victor Olsavszky a precizat cã vaccinul sezonier împotriva gripei umane nu dã protecþie faþã de virusul H5N1.
|
Autentificare
