Doi colþi de-ai (b)oierului „Djidji“
Sechestrul asigurator pus de ANAF pe proprietãþile celui mai oier dintre boierii fotbalului românesc deschide, cam tîrzior, ce-i drept, o competiþie pe care Statul român n-ar trebui s-o piardã. ÃŽn ciuda corului de voci isterizate, care reclamã cã pînã la fotbal erau ºi alte prioritãþi, Sebastian Bodu are toate motivele sã meargã înainte. N-o fi ºtiind el cum vine socoteala cu TVA-ul, dar are totuºi o meserie (jurist) ce-l scuteºte de grija zilei de mîine. Mai rãu de cum a pãþit-o Valerian Stan nu i se poate întîmpla, dacã ajunge ºi la averea lui George Copos al Rapidului, turismului, savarinelor º.a.m.d. (Pentru cine a uitat: Valerian Stan a fost o vreme ºef al Corpului de Control al Guvernului condus de Victor Ciorbea. ªi-a bãgat nasul prea mult în ograda „tãricenilor“ din Partidul Democrat ºi a fost sacrificat de dragul stabilitãþii Coaliþiei de atunci.)
N-am sã trec acum în revistã multitudinea de comentarii, reacþii, huiduieli ºi încurajãri din ultimele zile. Nu rezolv nimic, nu ajut cu nimic. Imunitatea patronilor din fotbal în faþa legilor ºi jocurile lor de putere nu sînt consacrate de ieri, de alaltãieri. Opulenþa etalatã, atît de ei, cît ºi de prea mulþi fotbaliºti-argaþi din bãtãturã, a întrecut culmile sfidãrii. Circuitele banilor erau cunoscute de toþi microbiºtii, pentru a nu mai vorbi de paznicii finanþelor. Circotecile cu procese ºi recursuri de etapã, de la an la an, deveneau tot mai otrãvite ºi prea puþini îndrãzneau sã atace ºandramalele ticãloase. Fãrã a lungi vorba, toatã mizeria din fotbalul nostru e o carte deschisã, una din care doar cine n-a vrut n-a priceput cum funcþioneazã solidaritatea granzilor ºi cît de corupt e sistemul.
Ce mã îngrijoreazã astãzi, în cazul lui „Djidji“ Becali, þine de tupeu fotbalistic ºi necaz.
Pe de o parte, a intervenit turma de „profesioniºti“ de la Steaua. Bãieþii ãia plãtiþi pe lîngã lege, din resursa de bani cãratã cu sacoºa, au mimat gîndirea ºi au tras concluzia cã îl sperie pe nenea Bodu, dacã anunþã cã nu se prezintã la un meci internaþional ce se va întîmpla dupã ora scrierii acestui text. Cînd au aflat ce riscã ºi-au dat seama cã îºi pierd pîiniþa. Sancþionarea de cãtre UEFA a prãvãliei lor sportive nu era o glumã. ÃŽn plus, ar fi sabotat chiar jucãria de putere a (b)oierului. Unii au luat povestea ca pe ifose de pãlitori de minge, pentru care capul e o extensie a piciorului. De fapt avem de a face (a cîta oarã?) cu maximizarea tupeului unei categorii de conaþionali. κi zic sportivi profesioniºti, deºi sîntem lãmuriþi ºi cu sportul, ºi cu profesionalismul lor. Comanda socialã, atît de des invocatã cînd vine discuþia despre fenomenul fotbalistic, se confirmã a fi o simplã manta de ploaie a granzilor. Fraierul de public spectator sau consumator de fotbal e aºteptat sã se plece brucanian în faþa lor, fiindcã altfel i se ascunde jucãria expertã în evaziune fiscalã. Treabã ce þine de mintea românului simplu, bun plãtitor de taxe ºi impozite, nu? Surprizã, þine ºi de ceva în plus! Terenurile de fotbal, în special la meciurile televizate, sînt sufocate de panouri publicitare. Salamul, berea, coniacul, dulciurile, electrocasnicele ºi produsele altor prãvãlii îºi dau mîna pentru susþinerea fotbalului. Acolo, de fapt, este banul nostru. Din preþul plãtit pe salam, bere, coniac, dulciuri, electrocasnice ºi altele se adunã destui gologani pentru evazioniºtii contemporani cu noi. ªi sînt bani mulþi, despre care, pardon de expresie, nu se face vorbire publicã prea des.
Pe de altã parte, mã gîndesc la drama sinistraþilor din nu-ºtiu-ce comunã lovitã de furia apelor, în acest an. Becali s-a apucat acolo de construit multe case. Un gest remarcabil ºi emoþionant, fãrã doar ºi poate. Oamenii au sãrit ca arºi la aflarea veºtilor despre pãþaniile binefãcãtorului. O reacþie normalã, raportînd-o la necazurile lor. Din nefericire, nu au avut cum sã-i spunã (b)oierului cã banii lui nu sînt buni. La fel ar fi trebuit sã reacþioneze ºi bisericile sau mãnãstirile care s-au bucurat de banii zisului latifundiar. Bani au foarte mulþi în þara noastrã; cu banii curaþi e problema. Dacã unul ca Becali face pomeni din banii neplãtiþi la stat, se cheamã cã pomana e cel puþin otrãvitã. Dacã o face ºi din sub-procentele ce-i revin din consumul nostru de salam, bere, coniac, dulciuri, electrocasnice ºi altele, ar veni cã ne furã pe toþi.
Aºa cã, dincolo de ce vor face autoritãþile cu Becali ºi alþi evazioniºti din fotbal, n-ar fi rãu sã judecãm cum se cuvine colþoasele reacþii de solidaritate cu alde „Djidji“. Fãrã supãrare, decontul opulenþei etalate de granzii fotbalului autohton e limpede cine-l face.
|