Pamflet informativ

Înfiinþarea Comunitãþii de Informaþii este o necesitate, intrãm în rîndul lumii, nu am inventat-o noi. Cei care o contestã, o fac din alt motiv ºi anume de teamã ca nu cumva preºedintele Bãsescu sã capete mai multã putere ºi sã izbîndeascã în Dreptate ºi Adevãr. Dupã capul celor care-ºi vãd ameninþate privilegiile lor de îmbogãþiþi peste noapte, ar trebui ca notele informative ale serviciilor secrete sã le serveascã interesele ºi sã rãmînã tot la stadiul de nevinovatã codoºealã securistã:

Agent Acoperit POPA: „Informez organul cĂŁ am spovedit pĂŽnĂŁ acum ĂŽn postul CrĂŁciunului 34 de babe, douĂŁ fimei Âşi 4 beĂživani, cĂŁ tare puĂžini enoriaÂşi au mai rĂŁmas prin sat, cĂŁ mai toĂži sĂŽnt la cules de euroi ĂŽn Spania, cĂŁ nu mai e disciplinĂŁ ca pe timpul TovarĂŁÂşului Âşi tot prostul are paÂşaport. Ãia care dau colĂžul prin strĂŁinĂŁtĂŁĂžuri aduc SfĂŽnta BisericĂŁ la faliment, cĂŁ-i scump drumul Âşi-i ĂŽngroapĂŁ acolo, popii spanioli beneficiind ĂŽn locul nostru de colive Âşi toate alea. În sat treburile sĂŽnt liniÂştite, Þãranii nu se ceartĂŁ Âşi nu se judecĂŁ ca-n alte pĂŁrĂži de la pĂŁmĂŽnt, primarul Gherghina Âşi rubedeniile sale primind tot terenul comunei la Legea 18, astfel ĂŽncĂŽt ne putem mĂŽndri cĂŁ la noi capitalismul a ĂŽnvins pe deplin. NeavĂŽnd ce lucra, ÞãrĂŁnimea se ocupĂŁ cu statul, doar alde Vasiliu atenteazĂŁ la siguranĂža statului, cĂŁ tot scrie la Drepturile Omului la Strassbourg cerĂŽndu-Âşi ĂŽnapoi pĂŁmĂŽntul moÂştenit de la mĂŁsa mare. Nu o sĂŁ facĂŁ nici o brĂŽnzĂŁ, cĂŁ poÂştaÂşul e de-al nostru Âşi toate plicurile lui ajung la mine Âşi strĂŽng mucurile de lumĂŽnĂŁri ĂŽn ele. Am avut ceva zarvĂŁ la nivel de comunĂŁ, atunci cĂŽnd s-or ĂŽmpĂŁrĂžit pĂŁdurile din jur. PĂŁdurile tĂŁiate s-au retrocedat proprietarilor de drept, iar pĂŁdurile ĂŽn picioare le-a luat primarul. Lumea s-a cam supĂŁrat, a protestat paÂşnic, primarul a cedat pĂŽnĂŁ la urmĂŁ Âşi le-a dat la fiecare cĂŽte un copac, sĂŁ aibĂŁ de ce se spĂŽnzura, cĂŽnd le-o veni sorocul. Au venit Âşi investitori strĂŁini la noi ĂŽn comunĂŁ, niÂşte arabi care au cumpĂŁrat cu 100 de dolari grajdurile fostului ceape de tristĂŁ amintire. Au adus gatere Âşi acum tot sectorul zootehnic taie pĂŁdurea primarului, camioanele cu scĂŽndurĂŁ pleacĂŁ la export spre lauda Þãrii Âşi economiei noastre. Þãranii au locuri de muncĂŁ Âşi chiar dacĂŁ nu primesc bani, au ĂŽn schimb parte de rumeguÂş la discreĂžie. Informez organul cĂŁ n-avem probleme cu pedofilii, am reuÂşit sĂŁ eradicĂŁm acest prost obicei adus de strĂŁinii veniĂži cu ajutoare la cĂŁmine Âşi copiii strĂŁzii. În primul rĂŽnd, ĂŽn comunĂŁ noi n-avem copiii strĂŁzii, ci copiii uliĂžei, dar nici copiii uliĂžei nu mai avem cĂŁ de frica pedofililor spurcĂŁtori i-am ĂŽnfiat la americani, belgieni, franĂžuzi, ce ne-a picat Âşi nouĂŁ. Popa din satul vecin e un nemernic Âşi un trĂŁdĂŁtor de neam, se bucurĂŁ de intrarea noastrĂŁ ĂŽn NATO din alte motive. SfinĂžia Sa s-a sĂŁturat sĂŁ tot ĂŽmpartĂŁ cu protopopul colacul Âşi coliva duminicĂŁ de duminicĂŁ, aÂşa cĂŁ cum vin americanii cum trece la catolici cu enoriaÂşi cu tot. El afirmĂŁ cĂŁ sectanĂžii din sat primesc prin poÂştĂŁ de ani de zile pachete Âşi bani, de la sediile lor din SUA, ca sĂŁ ĂŽi ajute pe membrii comunitĂŁĂžii. Iar popa nostru-popa prostu' primeÂşte prin poÂştĂŁ adresĂŁ peste adresĂŁ de la protopopiat, cĂŽĂži bani trebuie sĂŁ scoatĂŁ din sat Âşi sĂŁ trimitĂŁ la centru pentru Catedrala Neamului. CicĂŁ e vorba ca de CrĂŁciun sĂŁ se bage celulĂŁ fotoelectricĂŁ pentru numĂŁrarea pomenilor intrate-n bisericĂŁ Âşi se mai aude cĂŁ se va contoriza cutia milei, pentru a se evita fraude la bugetul bisericii, furtiÂşaguri ce constituie o ameninĂžare la siguranĂža naĂžionalĂŁ...“