Ochiul public: O scrisoare gĂŁsitĂŁ

Ca un sinistru arc peste timp, ai noÂştri au ajuns sĂŁ preia din ultimele spuse grave ale PreÂşedintelui Comisiei Europene, portughezul Jose Manuel Barroso, citĂŽnd din cotidianul britanic „The Independent“. Este aceeaÂşi publicaĂžie ĂŽn care, la ĂŽnceputul lui 1990, Silviu Brucan ne-a trĂŽntit-o ĂŽn faÞã cu „stupid people“, „yesmen“ Âşi „cei 20 de ani“.
Povestea care circulã pe piaÞa noastrã, În legãturã cu impasul, dacã nu criza din Uniunea Europeanã, prin raportare la Consiliul European ce se Þine joi ºi vineri, poate fi rezumatã relativ simplu. Povestea, nu realitatea. Din 1984, Marea Britanie beneficiazã de un rabat semnificativ de la bugetul comunitar. Premierul Tony Blair s-a arãtat dispus sã renunÞe la o parte de circa 8 miliarde euro, În perioada 2007-2013, Însã În nici un caz la 14 miliarde, cÎt solicitã În principal FranÞa, cei din Hexagon fiind speriaÞi de perspectiva reducerii subvenÞiilor pentru agriculturã. Apoi, În poveste, se sare direct la partea de final dureroasã pentru noi: cu nivelul bugetar prevãzut În varianta britanicã nu se acoperã necesitãÞile Bulgariei ºi României. Printre picãturi, unii amintesc cã proiectul britanic a fost respins de toate Þãrile membre, mai puÞin Malta.
Din nefericire, problemele sĂŽnt mult mai complexe. Perspectiva financiarĂŁ construitĂŁ de britanici afecteazĂŁ de fapt funcĂžionarea Uniunii de „15^10“, aÂşa cum e acum, Âşi pune sever la ĂŽndoialĂŁ nu doar soarta noastrĂŁ Âşi a vecinilor de la Sud, ci conceptul de extindere, care nu se va ĂŽncheia cu noi. În privinĂža elementului cheie al Agendei Lisabona, anume transformarea economiei UE ĂŽn cea mai competitivĂŁ din lume pĂŽnĂŁ ĂŽn 2010, abia dacĂŁ se ÂşopteÂşte pe la colĂžuri. În schimb, se vorbeÂşte ĂŽn neÂştire despre soluĂžii miraculoase de compromis, aÂşteptate pĂŽnĂŁ ĂŽn ultima clipĂŁ, omiÞÎndu-se cĂŁ una rezonabilĂŁ existĂŁ deja. A fost propusĂŁ de Jose Manuel Barroso Âşi are forma unei clauze de rectificare bugetarĂŁ cuprinzĂŁtoare, care sĂŁ conducĂŁ la ĂŽncheierea unui acord acum, iar pe termen mediu sĂŁ permitĂŁ o revizuire generalĂŁ a bugetului Uniunii. Altfel spus, pe ĂŽnĂželesul analiÂştilor de serviciu, acordul final dorit nu reprezintĂŁ Âşi o etapĂŁ finalĂŁ.
Un rezumat al argumentelor Comisiei Europene se regãseºte, de altfel, În structura de rezistenÞã a scrisorii trimise luni de Barroso premierului Blair. O scrisoare cam disperatã, un avertisment, un document pe care aºtept sã vãd cÎÞi Îl vor lua În seamã.
Barroso era de fapt dezamãgit de nivelul propus al cheltuielilor comunitare Încã din iunie. Cu noile reduceri, susÞinute de britanici, este lovitã Însãºi credibilitatea unei Uniuni moderne, dinamice, deschise ºi corecte. Acordul final trebuie sã mãreascã semnificativ cheltuielile, cu accent pe elementele care sprijinã creºterea economicã ºi crearea de locuri de muncã. Pentru a face faÞã provocãrilor ridicate de globalizare trebuie ºi mijloace. Iar tocmai clauza de rectificare deschide posibilitatea pentru realizarea de noi ambiÞii În viitor. Propunerile actuale trebuie schimbate ºi În termeni de corectitudine faÞã de noii membri. SoluÞia este sã le oferi bani ºi apoi sã-i laºi pe ei sã dovedeascã dacã Îi pot cheltui, nu sã nu le dai, considerã acelaºi Barroso. Dacã În trecut Marea Britanie a acceptat sã cedeze pe plan financiar, atunci trebuie sã o facã ºi În viitor, din moment ce extinderea Uniunii are caracter permanent.
Competitivitatea, securitatea Âşi rolul Europei ĂŽn lume trebuie susĂžinute, Âşi asta ĂŽnseamnĂŁ asigurarea mijloacelor necesare. SoluĂžia ĂŽnseamnĂŁ cheltuieli mai mari Âşi mai bine direcĂžionate, dupĂŁ cum se aratĂŁ ĂŽn scrisoare. Cu un proiect bugetar prost, praful se alege inclusiv de dezvoltarea ruralĂŁ, convenitĂŁ ĂŽncĂŁ din 2003, Âşi de piaĂža agricolĂŁ comunĂŁ. Pe de altĂŁ parte, trebuie evitate politicile diferite pentru cele douĂŁ mari zone ale Uniunii. Nu se poate merge, de pildĂŁ, pe politici diferite de coeziune ĂŽntre „cei 15“ Âşi „cei 10“.
Pentru a atinge ĂŽncĂŁ un subiect drag românilor, ar fi de reĂžinut cĂŁ Barroso este ĂŽmpotriva oricĂŁror reduceri de cheltuieli ĂŽn administraĂžie, spunĂŽnd foarte clar: „Este o falsĂŁ economie pe care nu o pot accepta“. SĂŽnt probleme nerezolvate de dupĂŁ ultima extindere Âşi n-ar mai rĂŁmĂŽne nimic... pentru Bulgaria Âşi România. Este singura referire la Þãrile noastre!
Sigur, spaþiul nu permite tratarea exhaustivã a întregii problematici, iar globalizarea chiar meritã o abordare separatã. Însã, din cele cîteva sublinieri de pînã aici se poate creiona un cu totul alt tablou al problemelor actuale din Uniune, prin comparaþie cu ce se vehiculeazã în România. Cît priveºte acordul final la care - într-un fel sau altul - se va ajunge, el are nevoie ºi de acordul Parlamentului European.