 Pe urmele moºtenirii fabuloase lãsate Primãriei Roman
• interviu cu avocatul Nicuºor Cristian Stanciu, cel care a descoperit testamentul prinþului Constantin Cantacuzino Paºcanu Reporter: Domnule avocat, aþi declarat cã aþi fãcut o asemenea descoperire urmare a faptului cã aþi fost contactat de unul din clienþii dumneavoastrã. Care sînt datele pe care le aveþi despre prinþul Constantin Cantacuzino Paºcanu?
Nicuºor Cristian Stanciu: Este adevãrat cã am fost contactat de un client al meu, cu privire la o posibilã revendicare a averii prinþului Constantin Cantacuzino Paºcanu, legat de Roman. Din pãcate, este o perioadã puþin studiatã de istorici ºi despre care se ºtie, din motivele lesne cunoscute de toatã lumea, cã avem informaþii destul de sãrace. Cert este cã prinþul a trãit o vreme la Paris, ca întreaga nobilime româneascã, de la sfîrºitul secolului al XIX-lea, neavînd moºtenitori. A mers acolo sã se opereze. Noi am intrat în posesia testamentului olograf, întocmit la Paris în 15 ianuarie1927, prin care prinþul ºi-a lãsat „nuda proprietate“ comunei Roman, iar uzufructul acesteia soþiei sale, Maria Cantacuzino, nãscutã Aldica Puºcariu, cu mult mai tînãrã decît el, cu care, de altfel, a trãit ºi foarte puþin.
Rep.: Unde se aflã mormîntul prinþului Constantin Cantacuzino Paºcanu?
N.C.S.: Prinþul a fost adus în þarã ulterior morþii sale, fiind îngropat la Roman, în Cimitirul „Eternitatea“.
Rep.: Care este dimensiunea averii prinþului?
N.C.S.: Aºa cum am mai spus, averea prinþului Cantacuzino a fost fabuloasã ºi sperãm ca, prin demersurile pe care le vom face, sã intrãm în posesia unei pãrþi cît mai mari. Din documentele pe care le avem pînã acum, obþinute prin cercetarea arhivelor de la Iaºi, Vaslui, Botoºani, Bacãu, Ilfov, Constanþa, Bucureºti ºi Braºov, am aflat cã aceasta este uriaºã, urmînd ca mãrimea acesteia sã o stabileascã expertizele. Cert este cã, la nivel anilor 1920, prinþul era într-un „top“ al averilor, al patrulea ca nivel al bogãþiei. Se ºtie despre el cã era prieten intim cu Tache Ionescu ºi apropiat de Brãtieni. Acum ne aflãm în posesia documentelor care atestã proprietatea familiei Cantacuzino Paºcanu, asupra conacului de la Costiºa (Neamþ), unde a deþinut 480 hectare teren agricol, pãºuni, pãduri ºi luciu de apã, fîneþe, iazuri. Aici îi plãcea Mariei Cantacuzino sã-ºi petreacã destul de mult timp ºi sîntem în posesia unei fotografii care o înfãþiºeazã împreunã cu invitaþii de la conacul din Costiºa. Avem, de asemenea, documente privind proprietatea asupra a 430 hectare la Dumeºti (Iaºi). Tot în acest judeþ ºtim cã a deþinut 75 hectare de pãmînt ºi cã în Bucureºti a avut douã imobile confiscate în baza Decretului 92/aprilie 1950. Mai avem certitudinea cã a fost proprietarul unui imobil în Roman, care s-a aflat pe actualul teren unde s-a construit Casa de Culturã, respectiv în strada Lahovari, astãzi Libertãþii. ªtim cã a fost proprietarul morii Colentina, fostã Olmazu (în foto). La Iaºi a deþinut clãdirea Muzeului Unirii ºi pe aceea a Spitalului Cantacuzino Paºcanu, pe care le-a donat municipalitãþii. De altfel, de-a lungul vieþii, a fost un spirit filantropic, aºa încît Liceul „Sturza Cantacuzino“, de fete, din Roman, a fost donat de familia prinþului, respectiv de Maria Cantacuzino, tot comunei Roman. Mai ºtim cã prinþul a avut ºi mai multe vapoare, care, evident, nu mai existã, pentru cã s-au scufundat.
Rep.: Aþi vorbit ºi despre o serie de conturi în strãinãtate? Ce se ºtie despre acestea?
N.C.S: Prinþul a avut conturi în Franþa ºi Elveþia ºi bijuterii, confiscate de Banca Naþionalã a României, dintre care, aºa cum vã spuneam, o parte au fost dãruite de Nicolae Ceauºescu preºedintelui Yugoslaviei, Tito, ºi nu vor putea fi uºor recuperate, aºa cum greu va fi de intrat ºi în posesia banilor din celelalte conturi. Cert este cã noi vom încerca, pe cale juridicã, sã recuperãm cît mai mult din aceastã fabuloasã avere. Deocamdatã am depus documentaþia pentru recuperarea terenurilor ºi a conacului de la Costiºa, care a fost închiriat, în prezent, unei societãþi belgiene. Se pare cã ºi palatul de la Ruginoasa ar fi aparþinut tot familiei Cantacuzino, care l-a închiriat principelui Alexandru Ioan Cuza. Sub semnul întrebãrii rãmîne ºi o altã proprietate, aceea de la Miclãuºeni, în care s-a turnat recentul film a lui Sergiu Nicolaescu, „Orient-Expres“. Mai ºtim, de asemenea, cã ºi Casa de Pensii din Piatra Neamþ, în care a funcþionat un hotel, a aparþinut unei rude a familiei Cantacuzino, Scarlat, familie pe care eu, de altfel, o reprezint, acum, în instanþe. La vremea în care a fost confiscatã aceastã clãdire, domnul Scarlat, care trãieºte, era ºeful Camerei Agricole ºi comuniºtii nu ar fi avut dreptul sã-i confiºte aceastã proprietate.
Rep.: Ce se ºtie despre soþia prinþului Constantin Cantacuzino?
N.C.S.: Maria Cantacuzino a trãit în Bucureºti, pînã în 1960 ºi se ºtie cã testamentul prinþului a fost atacat de o altã laturã a familiei, de Sturza Cantacuzino.
FOTO: Conacul de la Costiºa a aparþinut familiei Constantin Cantacuzino Paºcanu. În mijloc, tînãra soþie a prinþului, Maria Cantacuzino
|
Autentificare
