Roman, raiul hoĂžilor din maÂşini

• poliĂžiÂştii romaÂşcani au rezolvat doar 57% din cazurile de furt ĂŽnregistrate anul trecut • oamenii legii lucreazĂŁ cu 77% din efective • romaÂşcanii ale cĂŁror maÂşini cad pradĂŁ hoĂžilor nu sĂŽnt interesaĂži de statistici, ci de siguranĂža proprietĂŁĂžii

Furturile din autoturisme s-au ĂŽnmulĂžit ĂŽngrijorĂŁtor la Roman, numai ĂŽn decursul anului trecut, lucrĂŁtorii PoliĂžiei Roman ĂŽntocmind 256 de lucrĂŁri penale, ĂŽn urma plĂŽngerilor primite de la locuitorii municipiului sau persoanele aflate ĂŽn tranzit, care Âşi-au gĂŁsit maÂşinile prĂŁdate. Oamenii legii au reuÂşit, pĂŽnĂŁ ĂŽn prezent, sĂŁ soluĂžioneze doar 144 din totalul cazurilor, restul de 112, adicĂŁ aproape jumĂŁtate, aflĂŽndu-se ĂŽncĂŁ ĂŽn lucru, fiind ĂŽnregistrate cu autor necunoscut. Numeroase furturi din autoturisme au fost ĂŽnregistrate Âşi ĂŽn 2006. Cel mai recent caz s-a petrecut ĂŽn noaptea de 25 spre 26 ianuarie, pe strada Smirodava, ĂŽn zona abatorului, proprietarul unei Dacii rĂŁmĂŽnĂŽnd fĂŁrĂŁ baterie Âşi vasul pentru lichid de frĂŽnĂŁ, alegĂŽndu-se Âşi cu distrugeri la motor, din cauza unui „autor necunoscut“. AÂşadar, eficienĂža apĂŁrĂŁtorilor cetĂŁĂženilor a fost, referitor la prinderea infractorilor care „vĂŽneazĂŁ“ maÂşinile, ĂŽn procent de doar 57%. De remarcat este faptul cĂŁ majoritatea hoĂžilor din autoturisme sĂŽnt „veterani“, unii dintre aceÂştia avĂŽnd la activ chiar Âşi cĂŽte 10 dosare penale, profitĂŽnd de faptul cĂŁ nu se vĂŁd dupĂŁ gratii. Cele 144 de furturi soluĂžionate s-au soldat cu arestarea a doar patru persoane Âşi reĂžinerea preventivĂŁ a altor douĂŁ, care au fost lĂŁsate, ĂŽn cele din urmĂŁ, ĂŽn libertate, de magistraĂži, apucĂŽndu-se din nou de „meserie“. Acum cinci-Âşase ani, un recidivist prins cu roata de rezervĂŁ furatĂŁ asupra lui se alegea cu mandat de arestare, ĂŽn timp ce, ĂŽn prezent, de exemplu, doi hoĂži prinÂşi Âşi dovediĂži, cu spargeri de circa 50 milioane de lei ĂŽn total, se plimbĂŁ liberi dupĂŁ ce au fost reĂžinuĂži Âşi duÂşi la Parchet. Inspectorul principal DragoÂş BĂŁlĂŁu, comandantul PoliĂžiei Municipiului Roman, a afirmat cĂŁ subordonaĂžii sĂŁi nu au altceva de fĂŁcut decĂŽt sĂŁ combatĂŁ efectele infracĂžiunilor, pe cĂŽnd cauzele Ăžin, ĂŽn mare parte, Âşi de neglijenĂža victimelor. „Acest tip de infracĂžiuni este cel mai rĂŁspĂŽndit ĂŽn municipiul Roman Âşi ne dĂŁ serioase bĂŁtĂŁi de cap. HoĂžii acĂžioneazĂŁ, de regulĂŁ, ĂŽn grupuri, sau ĂŽn cuplu, pĂŽndind momentele de neatenĂžie a victimelor, dupĂŁ care lovesc fulgerĂŁtor, iau geanta, telefonul mobil sau casetofonul, pe care au pus ochii, Âşi dispar. Se procedeazĂŁ, cel mai adesea, prin spargerea geamurilor laterale, cu pietre sau bujii, ori prin ĂŽndoirea portierelor. Oamenii sĂŽnt sfĂŁtuiĂži sĂŁ ĂŽÂşi ia mĂŁsuri minime de protecĂžie, pentru a preveni astfel de fapte“, a declarat inspectorul principal DragoÂş BĂŁlĂŁu. Acesta a mai vorbit Âşi despre lipsa de spirit civic al majoritĂŁĂžii locuitorilor municipiului, care, de fiecare datĂŁ cĂŽnd observĂŁ o infracĂžiune, ĂŽntorc spatele Âşi „pretind cĂŁ plouĂŁ“. „Nimeni nu intervine cĂŽnd se ĂŽntĂŽmplĂŁ ceva rĂŁu. Dau un simplu exemplu, foarte elocvent: spargerea maÂşinii AmbulanĂžei, ĂŽn faÞã la «Tosca», la amiazĂŁ. Fapta a avut loc ĂŽn plinĂŁ mulĂžime, dar nu «s-a bĂŁgat» nimeni Âşi, mai mult, ĂŽn faĂža lucrĂŁtorilor noÂştri, nimeni nu ĂŽÂşi mai aducea aminte nimic din ce s-a ĂŽntĂŽmplat. AÂşadar, ce poate face, ĂŽn atare situaĂžii, PoliĂžia? LucrĂŁm, dar nu prea sĂŽntem sprijiniĂži“, a mai menĂžionat DragoÂş BĂŁlĂŁu. Numai cĂŁ nu cetĂŁĂženii sĂŽnt plĂŁtiĂži sĂŁ prindĂŁ hoĂžii.

Efectivele reduse, invocate ca scuzĂŁ
Comandantul poliĂžiÂştilor romaÂşcani a mai menĂžionat cĂŁ situaĂžia este dramaticĂŁ Âşi din punctul de vedere al mĂŁsurilor preventive, prin intermediul dispozitivului de ordine publicĂŁ, respectiv patrulĂŁri care sĂŁ ĂŽi descurajeze pe infractori Âşi sĂŁ ĂŽi ĂžinĂŁ pe agenĂži cĂŽt mai aproape de „punctele fierbinĂži“. PoliĂžia Municipiului Roman lucreazĂŁ, ĂŽn prezent, din acest punct de vedere, cu 77% din efectivele necesare. Asta, din cauza blocĂŁrii posturilor ĂŽn Ministerul AdministraĂžiei Âşi Internelor. „Avem prea puĂžini lucrĂŁtori faÞã de cĂŽt este prevĂŁzut Âşi, ĂŽn plus, avem destui agenĂži noi, fĂŁrĂŁ experienÞã. Previziunile pentru perioada urmĂŁtoare sĂŽnt, de asemenea, destul de sumbre, ĂŽntrucĂŽt existĂŁ tendinĂže de «subĂžiere» a efectivelor din prezent, prin ĂŽmbolnĂŁviri sau ieÂşiri la pensie“, a mai menĂžionat inspectorul principal DragoÂş BĂŁlĂŁu. Chiar Âşi cu efectivele din prezent, lipsa de personal nu poate fi acoperitĂŁ eficient prin mobilizarea permanentĂŁ a patrulelor. „Ca sĂŁ fie eficientĂŁ, o maÂşinĂŁ a noastrĂŁ ar trebui sĂŁ parcurgĂŁ cam 90 de kilometri pe strĂŁzile oraÂşului. Or, dacĂŁ s-ar face aÂşa ceva, am termina raĂžia de combustibil ĂŽn cĂŽteva zile. Patrulele pedestre au Âşi ele un rol important, ĂŽnsĂŁ, pe timp de iarnĂŁ, au eficienÞã mai redusĂŁ, mai ales cĂŽnd vine vorba de a se deplasa rapid la un eveniment. Singura soluĂžie pe care o ĂŽntrevĂŁd este deblocarea posturilor, aÂşa ĂŽncĂŽt sĂŁ fim acoperiĂži. Abia atunci vom putea acoperi municipiul cum ne dorim“, a conchis inspectorul principal DragoÂş BĂŁlĂŁu.
FOTO: PoliĂžiÂştii romaÂşcani au ĂŽn cercetare 112 cazuri de furt din auto, cu autor necunoscut