 „Eu cred cã ar fi benefic pentru locuitorii judeþului ca ºi Consiliul Judeþean sã fie condus de cãtre un reprezentant al Alianþei D.A.“
• interviu realizat cu senatorul PNL de Neamþ ªerban Strãtilã Reporter: Cum comentaþi situaþia survenitã în ceea ce priveºte ºefia Consiliului Judeþean?
ªerban Strãtilã: Dupã cum am precizat acum o sãptãmînã în cadrul unei conferinþe de presã, declaraþiile de avere ºi de interese ale domnului Dan Vasile Constantin ridicau unele semne de întrebare. Presa localã a investigat mai în amãnunt ºi a descoperit starea de incompatibilitate în care se afla preºedintele Consiliului Judeþean Neamþ. Pot sã accept explicaþia domnului Constantin cã în fapt nu a administrat acea societate comercialã, dar legea este clarã ºi a fost aplicatã în mod corect de cãtre domnul prefect Toader Mocanu cînd a emis ordinul de suspendare din funcþie a preºedintelui CJ.
Totuºi, cred cã o modificare a legii ar fi oportunã în sensul acordãrii unei mai mari importanþe conflictului de interese ºi verificãrii provenienþei averilor declarate. Nu am ce face ºi trebuie sã exemplific tot cu situaþia domnului Dan Constantin: deºi a fost suspendat datoritã unei incompatibilitãþi care, poate, nu a produs alte efecte, delaraþia de avere a domniei sale ridicã mari semne de întrebare ºi nu justificã în mod convingãtor provenienþa dividendelor ridicate în sumã de 100.000 euro. De asemenea, nu trebuie sã uitãm cã acelaºi domn Constantin, printr-o firmã la care este acþionar, a încasat peste 1,5 miliarde lei din bugetul CL Piatra Neamþ pentru editarea faimosului „raport“ al fostului primar PSD Ion Rotaru. Fireºte cã vechii prieteni nu se uitã, astfel cã, astãzi, domnul Ion Rotaru ocupã - la limita legalitãþii - o funcþie pe mãsura competenþei domniei-sale în conducerea societãþii Apa Serv.
Nu cred cã este deloc o coincidenþã faptul cã aceastã societate condusã de o pleiadã de manageri care mai de care mai „social-democrat“ scumpeºte periodic apa rece pentru locuitorii municipiului Piatra Neamþ, motivînd cu necesitatea asigurãrii resurselor pentru investiþii. Domniile lor uitã cã un plan de afaceri se face o datã ºi bine, iar scopul investiþiei este tocmai de a reduce pierderile - deci ºi costul apei - ºi nu de a asigura locuri „cãlduþe“ pentru membrii de vazã ai PSD-ului local.
Reporter: Credeþi cã Alianþa are ºansa sã cîºtige postul de preºedinte al CJ?
ªerban Strãtilã: Este dificil de apreciat. Dacã procedura de vot secret va fi respectatã întocmai, poate cã unii consilieri din actuala majoritate a CJ îºi vor exprima opþiunea ca o apreciere realã a activitãþii fostului preºedinte ºi nu dupã indicaþiile de partid. Eu cred cã ar fi benefic pentru locuitorii judeþului ca ºi Consiliul Judeþean sã fie condus de cãtre un reprezentant al Alianþei D.A. pentru cã astfel se va îmbunãtãþi colaborarea între autoritãþile locale ºi centrale. N-aº vrea sã înþelegeþi cã în acest moment judeþul nostru ar fi privat de anumite proiecte pe criterii politice. Dimpotrivã, toþi reprezentanþii actualei guvernãri de la nivelul autoritãþilor locale, a parlamentului ºi al guvernului au susþinut orice iniþiativã menitã a îmbunãtãþi viaþa locuitorilor judeþului, dar, din pãcate, preºedintele CJ a dovedit în cîteva rînduri cã preferã sã ducã o politicã a „pusului beþelor în roate“ numai pentru a dovedi ºefilor lui de partid cã ºtie sã facã opoziþie.
Mai ales în perspectiva aderãrii la UE în 2007 acest gen de mentalitate trebuie sã disparã ºi sper ca noul preºedinte al CJ, indiferent cum se va numi, sã îºi exercite mandatul aºa cum o cere legea - în interesul cetãþenilor judeþului.
Reporter: Aþi criticat vechile reglementãri privind regimul liberei circulaþii a românilor peste hotare. Sînteþi mulþumit de modificãrile fãcute?
ªerban Strãtilã: Nu numai cã am criticat vechile reglementãri, dar în plenul Senatului am susþinut amendamente care eliminau posibilitatea suspendãrii paºapoartelor pe simplul motiv al depãºirii termenului de ºedere. Senatul a acceptat amendamentele, dar, din pãcate, unii reprezentanþi ai Ministerului Administraþiei ºi Internelor au refuzat cu o încãpãþînare demnã de o cauzã mai bunã cã acele prevederi erau o încãlcare flagrantã a drepturilor cetãþenilor români. Unii colegi din Alianþa chiar mi-au reproºat la vremea respectivã pentru cã am susþinut un punct de vedere diferit de al guvernului, dar iatã cã, dupã cîteva luni, s-a dovedit cã demersul meu era corect.
Toatã aceastã situaþie demonstreazã faptul cã, deºi ne aflãm la guvernare, în liniile a doua ºi a treia ale diferitelor instituþii existã încã mulþi funcþionari promovaþi de vechea putere care sînt tributari unor mentalitãþi ce þin de autoritarism ºi nu de respectul pentru cetãþeni. Personal îmi doresc foarte mult promovarea votului uninominal ºi întãrirea rolului parlamentului ºi al consiliilor locale ºi judeþene, pentru cã numai printr-o mai puternicã susþinere din partea oamenilor un reprezentant ales poate sã aibã un cuvînt mai greu de spus la adoptarea unor decizii care îi privesc direct.
Reporter: Vinerea trecutã aþi participat la o întîlnire cu reprezentanþi ai mediului de afaceri din judeþ. Care au fost concluziile?
ªerban Strãtilã: Într-adevãr, în cadrul proiectului lansat în luna ianuarie, am considerat oportunã aceastã întîlnire între oameni de afaceri, autoritãþi locale, reprezentanþi ai instituþiilor deconcentrate ºi ai unor organizaþii non-guvernamentale. Dincolo de unele aspecte punctuale legate de modul de platã al concediilor medicale sau de aplicarea legislaþiei fiscale, aproape toþi cei de faþã au fost de acord cã marea problemã a mediului de afaceri ºi a societãþii româneºti în ansamblu o constituie birocraþia exageratã. Ca parlamentar am asistat la numeroase discuþii în care se justificã crearea a tot felul de autoritãþi, agenþii ºi altfel de organisme din necesitatea adaptãrii la regulile UE. Cred cã este o concepþie greºitã ºi nu numãrul mai mare de funcþionari ºi de instituþii va face mai uºoarã integrarea, ci dimpotrivã. Chiar în cursul întîlnirii de vineri s-a dat ca exemplu o situaþie în care o anumitã ordonanþã de urgenþã nu era conformã cu sistemul informatic de evidenþã al domeniului la care se referea. Astfel, în loc sã se transfere simplu niºte baze de date, oamenii au fost purtaþi pe drumuri cu tot felul de dosare. Asemenea situaþii sînt foarte des întîlnite ºi trebuie sã se înþeleagã cã reducerea birocraþiei, informatizarea ºi transparenþa sînt cãile prin care vom avea mai repede instituþii europene ºi, totodatã, se va reduce corupþia.
|
Autentificare
