 „Serbãrile Zãpezii“ 2006, cîntec, voie bunã ºi petrecere la poalele Ceahlãului
• interviu cu primarul comunei Ceahlãu, Costicã ªchiopu, amfitrionul „Serbãrilor Zãpezii“ • alesul localitãþii a promis o nouã ediþie ºi la anul • Cîntec, joc ºi voie bunã pe fondul miºcãrii sportive în aer liber la minus 10 grade, cam aºa ar putea fi definite Serbãrile Zãpezii din iarna lui 2006 de la Durãu ºi asta prin reînnodarea unei tradiþii abandonate mult prea lesne dupã '90. Amfitrionul manifestãrii de sub poale de Ceahlãu a fost executivul primãriei comunitãþii locale, care a pus în aplicare o idee de-a primarului Costicã ªchiopu, care, în 2004, s-a gîndit cã rotundul manifestãrilor din zonã nu se împlineºte fãrã Serbãrile Zãpezii. „Dacã tot avem tradiþionala «Zi a Muntelui» vara de ce n-am avea ºi «Serbãrile Zãpezii» iarna?“, a spus primarul ªchiopu. ªi a fost sã fie. Prin ideea sa, pentru douã zile, pe 4 ºi 5 februarie 2006, Durãul a aparþinut miilor de oameni iubitori de petrecere ºi sporturi de iarnã. Organizatorii le-au pregãtit tuturor participanþilor concursuri de schi ºi sãniuþe, un carnaval al mãºtilor populare, o pleiadã întreagã de jocuri specifice unei astfel de manifestãri, iar pe scena special amenajatã ºi dotatã cu tehnicã de lumini ºi sonorizare un spectacol muzical-coregrafic. ªi-au dat concursul Ansamblul folcloric „Floricicã de la munte,“ din Piatra Neamþ, solista Daniela Gyorfi, formaþia „Gemeni“ ºi multe alte trupe disco, dance ºi top-dance. Buna dispoziþie a fost presãratã cu glumele unor reprezentanþi ai trupei „Vacanþa mare“, de o popularitate ºi apreciere deosebitã din partea spectatorilor bucurîndu-se cunoscutul „Axinte“. Ambele seri s-au încheiat prin organizarea unor discoteci în aer liber, la care a rãspuns „prezent“ întreaga suflare a „Serbãrilor Zãpezii“ indiferent de vîrstã, motivat de nevoia de încãlzire a picioarelor, dupã ore întregi de confruntare cu temperaturi mult sub zero grade. ªi cum stã bine unui festival al bucuriei ºi veseliei, serbãrile s-au încheiat cu un mãreþ joc de artificii, explozia de lumini multicolore luîndu-se parcã la întrecere cu „mãreþia“ impunãtorului Olimp al Moldovei - Ceahlãul.
Reporter: Domnule primar, „Serbãrilor Zãpezii“ la Durãu. Ce ne puteþi spune?
Costicã ªchiopu: Este vorba despre o manifestare specificã staþiunilor din zona de munte. De fapt, noi n-am fãcut altceva anul acesta decît sã reînnodãm o tradiþie la care se renunþase dupã '89. Noi, cei mai în vîrstã, ne amintim cu plãcere ºi astãzi de modul în care se organizau „Serbãrilor Zãpezii“ la Durãu, înainte de Revoluþie. Erau alte vremuri ºi alte condiþii, dar ºi noi eram tineri ºi cu atracþie spre petrecere. Astãzi însã, libertatea de manifestare fiind alta, ºi pretenþiile tinerilor, în special, fiind mai crescute, a necesitat ceva efort. Aºa cã nu ne-a fost uºor sã punem la punct fiecare detaliu privind organizarea, începînd de la tehnicã ºi terminînd cu personalitãþile cultural-sportive implicate în desfãºurarea întregului program.
Reporter: Cine a avut ideea organizãrii manifestãrii?
Costicã ªchiopu: Ideea am avut-o eu ºi nu anul acesta, ci cu un an în urmã. Numai cã atunci n-a fost timpul necesar materializãrii sale. De fapt, ºi-n acest an am fost aproape de a rãmîne tot la stadiul de proiect, ºi asta din cauza necazurilor pricinuite de calamitãþile din varã, care ne-au afectat în primul rînd infrastructura turisticã. La ultima ºedinþã de consiliu local am hotãrît sã trecem la treabã. Consilierii au fost de acord ºi iatã cã am asistat cu toþii la „Serbãrile Zãpezii“ în staþiunea Durãu.
Reporter: Interesant cã dupã o întrerupere de ani de zile aþi reuºit sã adunaþi la Durãu în acest week-end mii de oameni. S-a creat impresia cã n-a fost nici un hiatus în organizarea Serbãrilor Zãpezii la poalele Ceahlãului.
Costicã ªchiopu: Publicitatea bat-o vina. Fãrã o publicitate bunã probabil cã n-am fi reuºit sã facem cunoscutã aceastã acþiune cultural-sportivã. La acestea s-au adãugat invitaþiile noastre speciale, cãci vorba e cã fiecare dintre noi „a dat sfoarã-n þarã“ cã la Durãu s-a reluat o tradiþie. ªi-apoi, oamenii sînt dornici de sport ºi petrecere în aer liber, ca sã nu mai vorbesc de muzicã, dans ºi voie bunã. De aceea am þinut ca la manifestarea noastrã sã avem o sonorizare profesionistã instalatã ºi un DJ pe mãsurã. Aºa cã în acest week-end a rãsunat Durãul de muzicã de calitate. S-a dansat, indiferent de vîrstã ºi totul a fost perfect.
Reporter: Dacã aþi adus vorba despre programul Serbãrilor, prezentaþi-ne cîteva detalii.
Costicã ªchiopu: Da. Programul a cuprins concursuri de schi ºi sãniuº între ºcolile din comunele de pe Valea Muntelui, de la Farcaºa, Borca, Grinþieº, Ceahlãu ºi Hangu, iar spre surprinderea noastrã am avut ºi copii din Germania, care s-au dovedit a fi mari iubitori ai sporturilor de iarnã. Apoi, pe scena special amenajatã în Poiana Calior, locul de desfãºurare ale întregii manifestãri, a fost prezentat un teatru pentru copii, iar, pentru maturi, Ansamblul „Floricicã de la munte“ a avut o evoluþie de excepþie. Iubitorii de muzicã pop au avut ocazia sã o cunoascã pe Daniela Gorfi, iar cei care sînt atraºi de muzicã dance, hip-hop ºi alte genuri mai de actualitate, s-au bucurat de prezenþa în spectacol, a trupei Gemenii sau a altor interpreþi. Buna dispoziþie a fost completatã prin evoluþia lui Axinte de la Vacanþa Mare care s-a bucurat de o bunã apreciere din partea publicului spectator. Ar mai fi de adãugat jocurile pe pîrtie din ziua de duminicã, focul de artificii ºi focul de tabãrã care au creat mãreþie întregului spectacol.
Gînduri de viitor
Reporter: Un program plin de diversitate, care aºa cum spuneaþi a avut menirea sã împace gusturile tuturor participanþilor. Vorbeaþi la un moment dat de infrastructura turisticã din zonã. Ce mai gîndiþi nou pentru dezvoltarea acesteia?
Costicã ªchiopu: Am umblat ºi umblãm în continuare la infrastructura comunei. În cursul anului acesta va fi reasfaltat drumul judeþean 155F de la Bistricioara la Durãu, avem vreo patru proiecte pentru drumurile comunale pe programe Sapard. Apoi avem în reabilitare douã fonduri pe acelaºi drum judeþean, unul fiind în studiul de finalizare. Sãptãmîna trecutã am fost la Bucureºti ºi am depus la Ministerul Mediului un proiect pentru ecologizarea zonei, astfel încît sã punem punct poluãrii cu PET-uri. La acest proiect sîntem antrenate mai multe comune din zona de munte, respectiv Pipirig, Hangu, Poiana Teuiului, Farcaºa, Borca, Grinþieº ºi Ceahlãu. El presupune strîngerea PET-urilor, stocarea lor, presarea ºi valorificarea.
Reporter: Revenind la Sãrbãtorile Zãpezii, cum aþi colaborat cu agenþii turistici din Durãu ºi din zonã?
Costicã ªchiopu: Foarte bine cu majoritatea. Nici nu se putea altfel, deoarece pînã la urmã prin iniþiativa noastrã au fost aduºi turiºtii la Durãu. Nu se vede cã întreg spaþiul de cazare al staþiunii este ocupat de trei zile? Asta nu înseamnã cã în ce priveºte colaborarea cu agenþii economici din turismul local nu ar fi loc ºi de mai bine. ªi-au dat însã ºi ei seama cã nu putem trãi unii fãrã alþii ºi mai ales în mizerie. De aceea am procurat o maºinã de gunoi performantã de 18 mc capacitate aºa cã sperãm sã scãpãm de-acum încolo de flagelul mizeriei, aceastã plagã a poluãrii ce ne-a învãluit în ultimii ani.
Reporter: Legat de „petrecerea“ actulalului week-end, ce forþe aþi implicat, în afarã de cele sportive ºi culturale?
Costicã ªchiopu: Jandarmeria ºi poliþia din comunitate, salvamontul, ambulanþa, dar din fericire n-am avut probleme deosebite. Pe lîngã aceºtia am avut ºi sponsori cãrora doresc sã le mulþumesc, domnul Petricã Paºcu, patronul firmei Transmarflemn, Mãnãstirea Durãu, pe domnul Sturza cu cîþiva euro, Toader Lãcãtuºu ºi bineînþeles ºi pe domnul Culiþã Tãrîþã. Sper sã nu fi scãpat vreunul, iar, dacã am fãcut-o, sã mã ierte.
Reporter: Cu una cu alta sînteþi mulþumit de întreaga acþiune?
Costicã ªchiopu: Eu sînt foarte mulþumit. Cît priveºte pe ceilalþi, las participanþilor dreptul sã ne judece.
Reporter: V-aþi gîndit deja cum o sã fie Serbãrile Zãpezii la anul?
Costicã ªchiopu: Sigur, trei zile în loc de douã.
|
Autentificare
