 Obiectivul major al României, mult mai important decît fuziunea
• interviu cu senatorul PNL de Neamþ ªerban Strãtilã Reporter: Cum apreciaþi faptul cã inflaþia a rupt laþul Bãncii Naþionale a României?
ªerban Strãtilã: Nu sînt tocmai un specialist în domeniul financiar-bancar, dar pot sã apreciez cã înregistrarea unei inflaþii de peste 1% în ianuarie 2006 este un fapt îngrijorãtor. Una dintre explicaþii ar fi ºi aceea cã în 2005 s-a înregistrat cea mai mare creºtere a veniturilor salariale în domeniul bugetar din ultimii 15 ani. Poate cã medicii ºi profesorii se vor supãra citind aceste afirmaþii, pentru cã ei au încã salarii destul de mici, dar la nivelul altor ministere ºi pentru anumite funcþii ºi poziþii, în special în administraþia centralã, existã funcþionari publici plãtiþi mult prea bine în raport cu posibilitãþile bugetului. Din pacate, încã mai existã concepþia cã unii conducatori de ministere sînt judecaþi în raport cu avantajele pe care le acordã subordonaþilor, uitîndu-se faptul cã toatã acþiunea guvernului trebuie sã se îndrepte spre obiectivele majore ale programului de guvernare.
Nu cred cã BNR, deºi pozeazã în singurul luptãtor împotriva inflaþiei prin susþinerea - artificialã în opinia mea - unui leu puternic, va reuºi sã diminueze consumul populaþiei. Sã nu uitãm cã în 2005 am avut un deficit record, dat în special de nivelul ridicat al importului bunurilor de larg consum, iar în 2006 ne aºteaptã ºi creºteri ale preþului la utilitãþi care vor genera inflaþie.
Dacã dorim sã avem o inflaþie controlatã, va trebui sã ducem o politicã realã de austeritate bugetarã concomitent cu o implicare mai accentuatã a autoritãþilor de reglementare a preþurilor pentru utilitãþi.
Funcþionarea serviciilor secrete
Reporter: Unii lideri liberali sînt de pãrere cã serviciile secrete ar trebui controlate de Parlament. Dumneavoastrã ce pãrere aveþi?
ªerban Strãtilã: Serviciile secrete sînt controlate ºi acum de Parlament prin comisiile speciale. Dacã vã referiþi la funcþionarea comunitãþi de informaþii, cred cã ar fi de dorit sã existe un parteneriat între Guvern, Presedinþie ºi Parlament. Soluþia restrîngerii numãrului de oameni care pot controla serviciile secrete poate fi aplicatã într-o þarã în care democraþia este bine consolidatã ºi numai dacã existã o situaþie extremã de ameninþare a securitãþii statului.
Mi se pare deosebit de grav faptul cã proiecte de lege care vizeazã funcþionarea SRI ºi statutul ofiþerilor de informaþii nu sînt puse la dispoziþia opiniei publice pentru dezbatere. Mai mult, ele au statut de „secret de serviciu“ ºi nici noi, parlamentarii care va trebui sã le votãm, nu le putem cunoaºte încã. Este clar cã, deºi personalul este mult întinerit, unii dintre cei care coordoneaza serviciile secrete au încã mentalitãþi securiste sau, mai rãu, de ºcoalã politicã PCR.
Impozit mai mic pentru averea ilicitã decît pentru cîºtigurile cinstite
Reporter: Bodu a aruncat pe piaþã o propunere interesantã. Toate averile care nu pot fi justificate sã fie impozitate cu 16%. Cum comentaþi?
ªerban Strãtilã: Ideea nu este nouã, ci este cuprinsã în faimoasa „Lege 18“ din 1968, care prevedea însã, o impozitare cu 80% a averii dobîndite în mod nejustificat. Sînt de acord cu principiul impozitãrii tuturor veniturilor - declarate sau nu -, dar cred cã aceastã iniþiativã ar trebui promovatã printr-un proiect de lege care sã fie într-adevãr dezbãtut ºi nu impus de dragul imaginii publice a unui partid sau a unui om politic. O astfel de lege are implicaþii deosebite asupra întregii vieþi sociale ºi dacã va fi bine elaboratã ºi aplicatã corect ar putea contribui mult mai mult la lupta anti-corupþie decît înfiinþarea a tot felul de departamente. Personal mi-aº dori ca, dupã demnitari, sã fie supuºi rigorii acestei legi tocmai cei puºi sã o aplice.
Fuziunea, temã mult mai puþin importantã
Reporter: Sînt voci care afirmã cã, de fapt, nici PNL nici PD n-ar dori o fuziune. Este aceasta o opinie pornitã din interiorul partidelor sau rezultatul unor analize ºi comentarii din exterior mai mult sau mai puþin „rãutãcioase“?
ªerban Strãtilã: Ambele partide au organisme statutare care decid în acest sens ºi, pînã acum, ele nu au fost consultate. Deocamdatã s-au exprimat opinii în conducerile organizaþiilor ºi de aceea cred pînã cînd se va face un sondaj sau o consultare largã a membrilor de partid este bine sã formulãm doar pãreri personale. Mi se pare puþin ciudat faptul cã tocmai acum, într-un an decisiv pentru integrare europeanã, se lanseazã aceastã temã, a fuziunii, mult mai puþin importantã decît obiectivul major al României. Consider cã momentul cel mai bun pentru fuziune ar fi fost imediat dupã alegerile generale din 2004 dar, dacã majoritatea membrilor celor douã partide vor dori astfel, tema ar putea fi reluatã în preajma anului 2008 cînd expira protocolul Alianþei.
Privilegiile parlamentare
Reporter: Legat de statutul parlamentarilor, pensii etc.
ªerban Strãtilã: Pot sã anunþ public un lucru pe care l-am mai spus unor ziariºti: eu refuz aceste avantaje. Voi opta pentru a primi pensie din sistemul public ºi deja am întocmit o adresã în acest sens pe care o voi depune luni la secretarul-general al Senatului. Vãd cã sînt destui parlamentari, în special de la PSD, care-ºi fac probleme pentru ce vor face dupã ce nu vor mai avea aceastã calitate. Dacã eºti un bun profesionist, indiferent de domeniu, îþi gãseºti oricînd o slujbã.
Eu am votat împotriva privilegiilor din statutul parlamentarilor nu din dorinþa de a-mi face imagine ºi nici din politicianism, ci pentru cã este imoral sã cream o nouã categorie privilegiatã, pe lîngã magistraþi, poliþiºti, personal juridic ºi parlamentar, diplomaþi etc. Nu pot sã accept faptul cã un fost ºef de post iese la pensie cu peste 10 milioane dupã 25 de ani de muncã, în timp ce un profesor are doar ceva peste 5 milioane pensie dupa 35 de ani de muncã. Nu vreau sã jignesc nici o categorie socialã, dar cred cã, dacã în timpul activitãþii se pot face anumite diferenþieri date de anumite condiþii de muncã, pensia trebuie calculatã într-un singur fel pentru toti cetãþenii.
Am auzit tot felul de lamentãri cum cã vom avea parlamentari cerºetori, cã vor muri de foame ºi nu înþeleg cum nu se jeneazã cei care le fac. Chiar dacã ºi în alte þãri existã asfel de prevederi, condiþiile sociale din România nu fac oportunã adoptarea lor.
Dacã vrem cã parlamentul sã devinã o instituþie respectã ºi sã ne putem uita în ochii oamenilor care ne-au votat, trebuie sã ne asumãm ºi anumite responsabilitãþi sau chiar renunþãri personale. Din acest punct de vedere, sînt foarte curios cîþi din cei care doar pe ultima sutã de metri au clamat sus ºi tare cã se opun privilegiilor vor avea decenþa sã renunþe la ele.
|
Autentificare
