 Fibrex 2000 – 2006: Strategii ratate ºi dezinformare
• ce ar vrea ºefii de la FibrexNylon sã credem cã se intenþioneazã: „proiect de punere în valoare, care oferã o perspectivã de dezvoltare“ • dupã privatizarea din 2000 s-au dat asigurãri similare • la un an de la privatizare fostul director comercial al societãþii zugrãvea într-un raport un tablou în culori sumbre • producþia era în scãdere, iar personalul calificat pãrãsea unitatea • mai erau consemnate erori în strategia privind produsele, neglijarea partenerilor tradiþionali ºi prognoze greºite • Fibrex SA era o societate producãtoare de fire ºi fibre sintetice. Cu sediul în Sãvineºti, judeþul Neamþ, avînd o cifrã de afaceri de 1.000 de miliarde de lei ºi 3.970 de angajaþi, cu un capital social de 162 miliarde de lei ºi datorii de 430, 2 miliarde lei la 30.06.1999.
Radici Group - Italia deþine, începînd de ieri, 88,64% din Fibrex SA Sãvineºti. 50,9% au fost cumpãrate prin metoda licitaþiei olandeze de pe piaþa Rasdaq cu circa 7 milioane de dolari SUA, restul procentelor fiind cumpãrate - chiar ieri - de la al doilea mare acþionar, SIF II Moldova, a precizat Erik Steffens, unul dintre oficialii Radici. Pe termen mediu ºi lung, Fibrex ar trebui sã devinã unitatea de producþie integratã a nylon-ului pentru Europa Centralã ºi de Est prin creºterea ºi modernizarea capacitãþilor de producþie la acid adipic, caprolactamã, fire textile ºi de mare rezistenþã, plecîndu-se de la datele concrete care aratã cã sîntem în urma standardelor internaþionale. Toate aceste date erau consemnate în cotidianul Monitorul de Neamþ, pe 02.02.2000 în urma unei conferinþe de presã la Fibrex.
Peste un an
Peste un an, în ianuarie 2001, directorul general al FibrexNylon Sãvineºti, dl Guido Castellucio primea un raport de la fostul director comercial al societãþii, rãmas acþionar cu 0,1558%. Vasile Gherasim, la momentul respectiv trecut pe post de consultant, fãrã prezenþã obligatorie la serviciu, zugrãvea pentru noul director un tablou în culori sumbre: „Cu regret trebuie sã afirm cã în aceastã perioadã imaginea FibrexNylon Sãvineºti s-a deteriorat atît în þarã cît ºi în faþa unor parteneri externi, producþia societãþii a scãzut continuu de la o lunã la alta, personalul de cea mai bunã calitate pãrãsind unitatea în procesul de disponibilizãri forþate ºi fiind parþial înlocuit cu personal neinstruit în acest domeniu chiar în posturi de conducere. Dacã la prima întîlnire între noua administraþie ºi personalul de conducere ºi executiv din Fibrex SA ni s-a prezentat un program de creºtere a producþiei de caprolactamã, fire tehnice, fire textile, acid adipic, acesta nu s-a dovedit a fi decît PRAF ÃŽN OCHI (...)“. Raportul identifica cauzele de naturã strategicã care au dus la scãderea producþiei, a vînzãrilor ºi a deteriorãrii imaginii.
Erori în strategia privind produsele
Fostul director comercial identificã 4 mari erori de acest tip:
1. Oprirea definitivã a producþiei de tetracloretan (...) în schimbul cãruia îºi asigura de la Chimcomplex Borzeºti produse chimice ºi alte operaþiuni de barter pe piaþa externã cu fenol.
2. Oprirea definitivã a instalaþiei de fibrã poliamidicã (200t/lunã), produs care asigura utilizarea a trei surse de caprolactamã neutilizabilã în producþia de fire nylon. (...) Utilizarea celor trei surse de caprolactamã în producþia de granule PA s-a dovedit un eºec total, preþul de piaþã al granulelor fiiind cu 800-1000 euro/M.M mai mic decît preþurile de la Fibrex, iar la o producþie de 2200 t/an se poate aprecia o pierdere anualã de 2 milioane de Euro“.
3. Comunicarea oficialã în iulie 2000 de cãtre toþi partenerii din þarã a sistãrii definitive a producþiei de fire torsionate; fapt ce a creat în rîdul acestora o stare de confuzie ºi incertitudine.
4. Creºterea excesivã a preþului la unele produse chimice - acid sulfuric ºi oleum - ceea ce a condus la pierdera parþialã a celui mai mare partener pentru Fibrex la acest produs, respectiv Virolite, cu un consum de 500 tone lunar, acesta asigurîndu-ºi întreaga cantitate din import. Preþurile au devenit prohibitive, diminuarea vînzãrilor duce la diminuarea producþiei. Ca sã nu amintim de efectele negative ale opririi ºi pornirii instalaþiilor cu influenþe uºor de imaginat asupra costurilor de producþie.
Neglijarea partenerilor tradiþionali
Directorul Gherasim opina ca a doua cauzã în diminuarea vînzãrilor: „poziþia actualã a FybrexNylon faþã de clienþii printre care aº aminti: renunþarea totalã sau parþialã la distribuitorii tradiþionali care cunoºteau atît produsele SC Fibrex cît ºi necesarul consumatorilor din zona unde fãceau distribuþia; lipsa de comunicare cu partenerii (aproape totalã din partea FybrexNylon). Aºa cum v-am adus la cunoºtinþã la timpul respectiv cazul Fibrotex-Bulgaria, care a solicitat ofertã pentru mai multe sortimente de fire nylon în luna iunie 2000, dar care nu primiserã nici un fel de rãspuns (...) ºi acest fapt nu este singular deoarece foarte mulþi alþi parteneri care mã cunosc îmi solicitã intervenþia la dvs., ceea ce pentru mine este penibil, cazul semnalat amintit anterior negãsind nici o rezolvare“.
Politica de personal - „extrem de dãunãtoare pentru societate“
Raportul fostului director comercial atinge ºi problema oamenilor de la Fibrex: „angajarea, inclusiv în posturi de conducere, a unor oameni fãrã nici un fel de cunoºtinþe sau experienþã în domeniu, a unor nerezidenþi în zonã pentru care Fibrex plãteºte cheltuieli de transport, cazare, este dupã pãrerea mea o mare eroare. (...) Dumneavoastrã aþi optat pentru aceastã variantã, probabil, pentru cã vã este mai comod sã conduceþi cu oameni nepregãtiþi profesional în domeniu care nu vi se pot opune în luarea deciziilor cu argumente competente. Aceastã politicã este extrem de dãunãtoare pentru societate în ansamblul ei, oamenii competenþi care au lucrat 10-20-30 ani în în Fibrex avînd ºefi mult mai slabi pregãtiþi profesional, dar cu salarii de 4-5 ori mai mari, încearcã pe diverse cãi sã pãrãseascã societatea sau se retrag mai mult sau mai puþin oficial din munca de rãspundere“.
Prognoze catastrofale pe termen scurt ºi mediu
Vasile Gherasim îi aratã domnului Guido cã au existat în anul 2000 - decisiv pentru evoluþia societãþii - mai multe prognoze greºite. O scurtã recapitulare a lor este extrem de interesantã:
- repornirea instalaþiei Lactamã IV, cu costuri de peste 80 de miliarde lei, ea funcþionînd doar cîteva zile. Banii au fost aruncaþi pe „Apa Sîmbetei“;
- depozitarea pe stoc a caprolactamei s-a dovedit total eronatã, cantitãþile vîndute fiind la preþuri cu 15-25 la sutã mai mici decît preþul de producþie;
- dezmembrarea ºi valorificarea ca fier vechi a celor 10 maºini de etirat ZINSER din relon I-III (cele mai performante de etirat din FibrexNylon evaluate la peste 100.000 euro pe bucatã;
- semnarea unor contracte de export la amonium sulfat în perioada iulie-august 2000 cînd preþul era cel mai jos posibil pentru livrãri ce urmeazã a se realiza în ianuarie-martie 2001, cînd preþurile sînt la vîrf;
- reducerea constantã a producþiei de fire textile, punctul forte al SC Fibrex SA Sãvineºti
Rugãmintea autorului articolului cãtre directorul general venit din Italia era una de confidenþialitate. Rãspunsul îl primeºte domnul Gherasim dupã exact 3 luni, dar nu de la domnul Castelluccio. Adresa este semnatã de Liviu Negelschi, director juridic la acea vreme: „Vã comunicãm cã veþi primi în cel mai scurt timp posibil un punct de vedere al Administraþiei referitor la cele semnalate de dvs. Deoarece punctele atinse de dvs. se referã la mai multe probleme, pentru un rãspuns informat avem nevoie de o mai mare perioadã de timp. (!!!)“
Adresa continuã cu o atenþionare clarã ºi prietenoasã: „Ne permitem sã vã atenþionãm, însã, asupra unor insulte mascate prin supoziþii proprii, folosire unor documnete interne ale societãþii la care aþi avut acces ºi pe care vã recomandãm sã nu le faceþi publice, utilizarea antetului firmei noastre în interes personal, care intrã într-un conflict vizibil cu angajamentul dvs. de confidenþialitate încheiat odatã cu contractul dvs. de consultanþã începînd cu aprilie 2000“.
Cred cã este cazul sã vorbim mai pe înþelesul tuturor. Timp de 3 luni nu s-a putut da un rãspuns la niºte întrebãri de strategie generalã a firmei. E nevoie de mult mai mult timp. În rest, oamenilor care au avut funcþii de conducere li s-a închis gura cu angajamente de confidenþialitate pe 3 ani, pentru care li se sugera cã nu este obligatoriu sã treacã pe la serviciu! Rãspunsul cel mai documentat a venit, totuºi, peste ani ºi el a generat, probabil, demersul d-lui Gherasim de a face public acest raport. Grupul Radici Fibrex, acþionarul majoritar a dat semnale cã este pe punctul de a vinde ce a mai rãmas din FibrexNylon. Semn cã planurile de perspectivã din 2000 au fost sublime ºi extrem de bine intenþionate.
Supãrare mare la Fibrex pe Monitorul
Dupã 3 articole apãrute în Monitorul de Neamþ privind posibila intenþie de vînzare a FibrexNylon, am primit la redacþie un drept la replicã supãrat tare. Cicã, dl. Aldo Paracciani dezmite categoric „informaþiile false ºi tendenþioase“ apãrute în Monitorul. Evident, nu precizeazã care ºi în ce mod ar fi ele false ºi tendenþioase. Nu meritã nici presa, nici cititorii un rãspuns clar, modalitatea de a ocoli problemele fiind cunoscutã de noi de pe vremea cînd se discuta cu protestatarii prin cîini antrenaþi pentru luptã, iar presei i se spunea cã de fapt cîinii erau aduºi doar pentru a pãzi stîna de oi. ÃŽn comunicat ni se vorbeºte ºi despre un „proiect de punere în valoare, care oferã o perspectivã de dezvoltare a FibrexNylon“, etc., samd. Pãi, exact acest lucru spuneam ºi noi! ªi, fãrã nici un fel de tendenþiozitate, sperãm ca proiectul acesta sã fie mai bine implementat decît „Green Grass“ (Iarba verde). La vremea lansãrii lui, a plimbat dl. Castelluccio presa prin incinta platformei ºi vorbea aºa de convingãtor, cã aproape a convins pe toatã lumea. Cã românii-s naivi ºi cred. ÃŽn alt „proiect de punere în valoare, care oferã o perspectivã de dezvoltare a FibrexNylon“.
FOTO: A fost odatã... Fibrex
|
Autentificare
