Releul Pietricica: Codul lui Da Vinci ºi Contul lui Dan Brown
Am citit, printre primii din Piatra, „Codul lui Da Vinci“, cã am prieten patron la librãria „Cetatea Doamnei“, unde gãseºti cãrþi pe care, ieri, le-ai vãzut la televizor. Prima mea pãrere a fost cã am avut de-a face cu un fel de roman poliþist, de aventuri, în care eroul principal, conducînd în vitezã maºina urmãritã de „bandiþi“, are timp sã-i explice personajului feminin tot felul de teorii alambicate cu Ordinul Templierilor. Apoi, în avion, urmãrit de alte avioane, îi completeazã cultura generalã cu informaþii despre Ordinul Sionului. Totul în vitezã, totul petrecîndu-se în 24 de ore în care pleacã de la Paris, de la Piramidã, ºi fac ocolul pãmîntului, ajungînd în Scoþia, o aiurealã! ÃŽn fine, de la bun început, eu vãzusem, deja, filmul, cartea fiind filmicã, de Hollywood. Mi-am notat, în timpul lecturii, ideile de forþã: „Maria Magdalena a fost soþia lui Iisus ºi i-a dãruit un copil care a pus bazele unei dinastii care-i poartã, de secole, sîngele. Leonardo Da Vinci a fãcut parte dintr-o societate secretã care a þinut ascunsã aceastã istorie, lãsînd indicii doar în picturile sale. ÃŽn «Cina cea de tainã», la dreapta lui Iisus nu se aflã Apostolul Ioan (efeminat), ci Maria Magdalena în travesti. Iar aici ajungem (cãci pe-acolo am terminat de citit cartea, la Vãratec, unde am stat la taifas cu maica Aglãida, pe cerdac) la o variantã pe care maica, în înþelepciunea ei, mi-a spus-o: Pãi, domnule Cristi, ºtii cã i se spune ºi Ioan Feciorelnicul, nu? Ordinul Sionului, apoi Ordinul Templierilor care au þinut secret faptul cã descendenþii lui Iisus se aflã printre noi, în oraºul Les Sts. Maries de la Mer. Familia Saint Clair din Scoþia. Sfîntul Graal confundat cu burtica însãrcinatã a femeii. Biserica a diminuat constant rolul femeii º.a.m.d.“. Acestea fiind notãrile mele. Sã vedem, acum, cã-i interesant, ce zic, într-un Almanah 2006, Flacãra, alþi cititori ai „Codului lui Da Vinci“. Cristian Greþcu, Divertis: „Chiar ºi aceastã carte a fost scrisã ºi a apãrut cu voia Lui! Bravo lui Dan Brown cã ºtie sã facã asemenea speculaþii ºi sã obþinã un succes de piaþã. De altfel, am înþeles cã ºi celelalte cãrþi ale lui sînt interesante ºi au succes, încît abia aºtept sã le citesc“. Daniela Nane, fotomodel: „Codul lui Da Vinci e un roman bine scris, uºor de lecturat ºi agreabil ca subiect. Ideile îndrãzneþe pe care le enunþã sînt parte din frumuseþea jocului, din construcþia comercialã a cãrþii. Mie nu-mi displace ideea cã Iisus ar fi putut fi cãsãtorit, lucru perfect plauzibil, atîta timp cît rabinii aveau nu una, ci chiar mai multe soþii“. Monica Anghel, cîntãreaþã: „Nu reprezintã decît o carte cititã în plus ºi nimic mai mult. Fiecare are libertatea sã spunã ceea ce doreºte, dar pe un om echilibrat nu-l poate schimba aceastã carte ºi este bine sã fie aºa“. Florian Pittiº: „Nu cunosc documentele ascunse la Vatican sau nu am informaþii despre faptul cã le-ar fi gãsit anumiþi indivizi precum Dan Brown, astfel încît sã dau crezare cãrþii lui. Am citit cartea, nu are caracterul unei lucrãri ºtiinþifice ºi deci sînt simple supoziþii (…)“. Benone Sinulescu: „Nu am citit cartea, deºi ºtiu puþin subiectul acesteia. Sîntem într-o perioadã a lucrurilor anapoda, lumea este angrenatã într-un joc în care îi place sã exagereze lucrurile. Ceea ce se întîmplã ºi în muzicã - vedeþi, lãutarii cîntã acum despre inundaþii, au aºteptat la colþ ca sã se mai întîmple ceva ºi sã aibã despre ce cînta - trãim într-o lume un pic cu susul în jos. Codul lui Da Vinci mi se pare o blastfemie (…) Se inventeazã tot felul de lucruri la care nici nu te gîndeai. Totul e anapoda!“. Marcel Pavel: „Nu am citit cartea lui Dan Brown. Mã depãºeºte“.
Ca o concluzie, întreb ºi eu, cam naiv: Sincer, dar foarte sincer, spuneþi-mi ce carte aþi citit, pe toatã, în ultimii 10 ani? Fiindcã vorbim aici despre o carte care a fost cumpãratã ºi cititã. Nu despre Iisus ºi Maria Magdalena, ci despre o carte pe care o citeºti folosindu-þi, în primul rînd, mîinile. Despre Contul lui Dan Brown, la fel de sincer, bravo lui!
|