Sãrbãtoare de spirit ºi suflet la Ion Creangã
• duminicã, 21 mai, localnicii au sãrbãtorit 537 de ani de atestare documentarã • în paralel s-a desfãºurat ºi a doua ediþie a Festivalului de Folclor „Costicã Matei Creangã“ • gospodarii comunei, oaspeþii ºi invitaþii de marcã au petrecut, în pãdurea „Arinosu“, cîteva ore de neuitat, „pigmentate“ cu bere, mici ºi muzicã popularã de calitate • Localnicii comunei Ion Creangã au þinut sã fie prezenþi, duminicã, 21 mai, în pãdurea „Arinosu“, pentru a fi alãturi de organizatori ºi oaspeþii lor de marcã, la sãrbãtoarea satului. Dupã slujba religioasã, þinutã în toate bisericile comunei, cu prilejul Sfinþilor ÃŽmpãraþi Constantin ºi Mama Sa, Elena, sute de oameni au venit la întîlnirea cu folclorul autentic, asigurat de interpreþi reprezentantivi ai zonei Moldova, precum ºi din Maramureº. De acolo a poposit pe malul Siretului Nicolae Sabãu. Comuna Ion Creangã, „împovãratã“ de 537 de ani de atestare documentarã, a avut, de asemenea, ca invitaþi de onoare, pe senatorii Ion Chelaru, Ioan Munteanu, deputaþii Dorin Ursãrescu, Marius Rogin, subprefectul de Neamþ, Vasile ªendrea, directorul Oficiului Prefectural Roman, Nicu Chirilã, vicepreºedintele Consiliului Judeþean Neamþ, Romicã Rotaru, viceprimarul municipiului Roman, Nicolae Stan, precum ºi alþi oameni politici. Bucuria primarului Petricã Prichici a fost împãrtãºitã ºi de cîþiva colegi primari de la Sagna, Icuºeºti, Secuieni ºi Dulceºti. Importanta sãrbãtoare, din viaþa comunei, a fost deschisã de gospodarul ºef - gazdã, care, în cuvîntul de deschidere, a menþionat „vechimea ºi statornicia“ în pãstrarea datinilor ºi obiceiurilor populare din zonã. Acesta a mai declarat cã este extrem de bucuros cã se poate întîlni cu o serie de personalitãþi ale muzicii populare româneºti, precum Sofia Vicoveanca, Nicolae Sabãu, Alexandru Dumbravã, Viorica Galan, Oltiþa Todircã, Nicu Chiriþã, Florentina Ditcovici, Gheorghe Rotaru, Gheorghiþã Moroºanu, Maria Schipor, Maricica Mihoianu ºi, nu în ultimul rînd, cel care a „împrumutat“ pentru „eternitate“ numele sãu Festivalului concurs de folclor, Costicã Matei-Creangã. Rînd pe rînd, pe scena din mijlocul pãdurii „Arinosu“ un cadru natural perfect pentru o asemenea manifestare, au urcat 17 aspiranþi la titlul de speranþã a cîntecului popular moldovenesc. Juriul, alcãtuit din buni cunoscãtori ai fenomenului folcloric, au judecat mai mult cu ochii ºi urechea sufletului, în aºa fel încît toþi participanþii au avut de cîºtigat. Dupã faza aceasta a concursului, au urmat vernisajul unei inedite expoziþii de picturã ºi o prezentare de carte a profesului Mihai Amarghioalei, din Suceava. ÃŽnaintea recitalurilor artiºtilor, echipa de lupte libere a maestrului Dumitru Artenie a prezentat mulþimii o interesantã demonstraþie. Pentru ca tineretul sã-ºi taie „partea leului“, încheierea festivalului a fost fãcutã de manelistul Vali Vijelie ºi formaþia de etno-dans „Styl“. „Consider cã aceastã manifestare a fost o reuºitã, cu toate cã «era loc ºi de mai bine». Ploaia cãzutã la primele ore ale dimineþii ne-a dat fiori ºi ne-a insuflat teama cã toatã munca noastrã a fost în zadar. ÃŽnsã, Dumnezeu a þinut cu noi. De aceea, sînt convins cã localnicii, invitaþii ºi toþi cei care au contribuit la bunul mers al acestei sãrbãtori s-au simþit bine. Sã dea Dumnezeu sã trãim ºi sã ne întîlnim ºi la a cincizecea ediþie a acestei sãrbãtori. Cu toate nopþile nedormite, cu toatã alergãtura, pentru cã lucrurile sã fie aºezate în ordine, am fost mulþumit cã invitaþii au apreciat calitatea muzicii ºi au putut petrece cîteva ore în aer liber, uitînd de grijile cotidiene, de munca lor din acest an, teribil de greu în privinþa agriculturii“, a încheiat Petricã Prichici.
FOTO: Festivalul de folclor de la Ion Creangã a constituit într-o manifestare reuºitã
|