 Partidul Naþional Liberal, la 131 de ani de la constituire
Eficienþã, identitate naþionalã, europenism
La 24 mai 1875, Ion C. Brãtianu, Mihail Kogãlniceanu, A.G. Golescu, Gh. Vernescu, Tache Anastasiu, C. Fusea, Al. Candiano-Popescu, Anastase Stolojan, Gh. Chiþu, C.G. Peºacov ºi N.C. Furculescu, printr-un program întãrit de semnãturi puneau bazele Partidului Naþional Liberal. Programul menþionat, publicat la 4 iunie 1875 în „Alegãtorul liber“, nu era o expunere de principii doctrinare, ci o consemnare a unor obiective concrete, din perspectiva unei succesiuni guvernamentale. Se accentua, astfel, dezvoltarea bunei stãri a claselor muncitoare prin ocrotirea muncii ºi avutului acestora, combaterea „legii tocmelilor agricole“ spoliatoare pentru þãrãnime, „împroprietãrirea însurãþeilor“ de la sate ºi a „mahalagiilor“ din oraºe, dezvoltarea învãþãmîntului public, autonomie comunalã.
ÃŽn titulatura partidului se îngemãnau douã concepte, naþional ºi liberal, care expuneau însuºi sensul dezvoltãrii societãþii ºi statului român. Termenul „naþional“ semnifica continuarea procesului de recuperare identitarã nu numai sub raportul întregirii statului în atributele suveranitãþii ºi independenþei depline, ci ºi sub acela al dezvoltãrii economice, culturale, intelectuale ºi educaþionale. Cuvîntul „liberal“ exprima natura regimului social - economic ºi politic instituþional bazat pe proprietate ºi libertate, prin cãutarea permanentã a unui echilibru între diferitele clase ale societãþii. Denumirea partidului reprezintã o chintesenþã istoricã a douã curente de gîndire politicã româneascã din care s-a întrupat statul român modern, ele contopindu-se ºi regãsindu-se în ideologia ºi practica unui partid care, dupã 1866, a devenit vehiculul politic al procesului de modernizare a României.
Liberalii au reprezentat în practicã cel mai puternic partid politic al perioadei interbelice. Ei au condus neîntrerupt din 1914 ºi pînã în 1919 cînd, asemenea altor partide liberale europene, au pierdut alegerile organizate de ei pe baza votului universal. Dupã o scurtã perioadã de organizare ºi de extindere în teritoriile nou alipite, liberalii s-au reîntors la putere, cîrmuind cu autoritate între 1922-1928 (cu o întrerupere între martie 1926 ºi iunie 1927) ºi 1933 - 1937. Perioada 1922-1926 a fost probabil epoca celor mai mari succese liberale, guvernul lui I.C. Brãtianu rezolvînd cu pricepere problemele dificile ale organizarii noului stat întregit, ale unificãrii celor patru regiuni, atît din punct de vedere administrativ, cît ºi legislativ; au fost de asemenea anii refacerii economice ºi ai aplicãrii reformelor; s-a adoptat o nouã Constituþie. Se poate socoti cã, în 1926, Partidul Liberal se aflã în culmea puterii ºi influenþei sale, încheindu-ºi o misiune istoricã începutã în 1848.
PNL s-a implicat în istoria sa în mai multe evenimente ce aveau sã devinã semnificative pentru România, în special obþinerea independenþei în 1877, construirea Regatului României în 1881, rãzboiul de reîntregire naþionalã (crearea României Mari) în 1918, reforma agrarã în 1921 ºi relansarea economicã dupã criza mondialã din 1929-1933.
„Integrarea europeanã este, de altfel, efectul politicilor liberale adoptate în România“
Pentru judeþul Neamþ, pentru dezvoltarea urbanã ºi ruralã, politicile liberale au fost determinante. Reprezentantul cel mai de seamã al liberalismului nemþean rãmîne Nicu Albu, fost prefect liberal al judeþului între 1885-1888, 1895-1899, deputat ºi senator în mai multe legislaturi, primar al municipiului Piatra Neamþ între 1901-1904. De evoluþia sa politicã ºi de spiritul sãu administrativ se leagã o mare parte din realizãrile care au modernizat zona noastrã. Sub influenþa ºi prin consecvenþa cu care a urmãrit sincronizarea condiþiilor de viaþã ºi de civilizaþie ale judeþului Neamþ la cele ale României ºi ale Europei, Nicu Albu este cel care a proiectat ºi finalizat reþeaua de ºosele care leagã ºi azi Piatra Neamþ de Bicaz, de Hangu, pînã la Dorna, Tîrgu Neamþ de Poiana Largului, cu trecere prin Pipirig ºi peste dealul Petru Vodã. De asemenea, a determinat realizarea liniilor ferate Bacãu-Piatra Neamþ, Piatra Neamþ-Tarcãu, a introdus telefonul în toate comunele judeþului, la 1906 toate „comunele rurale“ fiind legate de capitala þãrii. Nicu Albu a impus exploatarea ºtiinþificã a pãdurilor, a realizat un program coerent de plantaþii, mare parte dintre pãdurile judeþului, de astãzi, fiind realizarea acelei epoci.
Un alt reprezentant de seamã al liberalismului nemþean a fost filosoful Vasile Conta, ministru al educaþiei în Guvernul I.C. Brãtianu, postura din care a fãcut primul proiect de reformare a învãþãmîntului românesc, în relaþie cu sistemele educaþionale europene.
Dupã invazia sovieticã, dupã anul 1947, Partidul Naþional Liberal îºi înceteazã practic activitatea. Reprezentanþii sãi cei mai de seamã ajung în închisorile comuniste, mare parte dispar în împrejurãri tragice.
Dupã 1989, Partidul Naþional Liberal revine în viaþa politicã din România. Chiar dacã revenirea a fost supusã iniþial presiunilor structurilor comuniste încã active, unei mentalitãþi ºi unor inerþii ale populaþiei greu de schimbat, PNL-ul a reuºit sã ajungã o forþã politicã credibilã în România. Mai mult, în campania pentru alegerile din 2004, PNL-ul a reuºit sã fie forþa politicã numãrul unu în România, sã rãmînã în prim planul vieþii noastre publice prin personalitãþi credibile, dinamice, puternice. Integrarea europeanã este, de altfel, efectul politicilor liberale adoptate în România.
În plan local, nemþean, liberalismul a însemnat refacerea unor legãturi de competenþã ºi eficienþã cu epocile strãlucite care ne-au premers în planul politicilor ºi programelor de sorginte liberalã.
La 131 de ani de la fondarea PNL-ului, liberalismul este confirmat, în Europa ºi în România, ca o politicã a prezentului ºi a viitorului. Deviza „prin noi înºine“, care a marcat evoluþia PNL-ului în întreaga sa istorie se traduce acum prin eficienþã, identitate naþionalã, europenism. La 131 de ani de la fondarea Partidului Naþional Liberal mizãm pe maturitatea unui partid „istoric“, dar ºi pe puterea de înnoire a unui „concept“, liberalismul, care polarizeazã forþa, idei, curaj, adaptare la evoluþia societãþii.
Membrilor Partidului Naþional Liberal, simpatizanþilor, cetãþenilor din judeþul Neamþ le dorim sã aibã parte de satisfacþii în redefinirea României ca þarã europeanã, sã aibã parte de satisfacþii materiale ºi spirituale, sã se regãseascã mereu alãturi de „forþa liberalã“.
FOTO: Gheorghe ªtefan, preºedintele PNL Neamþ
|
Autentificare
